Raluca27 scrie:Pentru GRAVIDE: analizele de trombofilie se pot face GRATUIT la Spitalul Universitar (Municipal), eu m-am programat pentru saptamana viitoare, va trebuie doar un bilet de trimitere de la medicul de familie catre Obstretica Ginecologie, adeverinta de la angajator ca aveti asigurare, cardul de sanatate si buletinul.
Chiar nu are rost sa mai cheltuiti bani pt analiza asta daca tot s-a facut acest program sa se poata face si gratuit.
Later edit - SOS Infertilitatea:
Un raspuns oferit de dr. Laura Dracea pe subiectul de sfaturi medicale online, de citit si de bagat la cap:
Dr. Laura Dracea scrie:SOS Infertilitatea scrie:204. Monica23
[...]
4. Valorile analizelor hormonale ale femeii? toate analizele hormonale sunt ok, cariotip 46,xx,9qh+, analize trombofilie efectuate dupa cea de-a doua SOE :
1 .Mutatia Factor V Leiden - pozitiv (genotip HETEROZIGOT)
2. Mutatia Factor V 4070 A>G (haplotip HR2)-Negativ
3. Mutatia Factor II (protrombina) G20210A-Negativ
4. Mutatia Factor XIII Val34Leu-pozitiv (genotip HOMOZIGOT)
5. Mutatia PAI-1-pozitiv (genotip HETEROZIGOT)-pozitiv (genotip HETEROZIGOT)
6. Mutatia MTHFR C677T-pozitiv (genotip HOMOZIGOT)
7. Mutatia MTHFR A1298C-Negativ
8. Mutatia Fibrinogen 455 G>A-pozitiv (genotip HETEROZIGOT)
9. Mutatia GP IIb/IIIa L33P-Negativ
CONCLUZIE RISC TROMBOTIC MARE
Mi s-a recomandat :
- Aspenter 75 mg/zi timp de 2 luni înainte de sarcină (preconceptional)
- Acid folic 5 mg preconceptional si in primele 3 luni de sarcina
- femibion 1 1pastila/zi
[...]
6. Diagnosticul propus de catre medicul specialist in infertilitate? trombofilia se banuieste a fi cauza principala
[...]
11. Intrebari.
Legat de trombofilie, credeti ca tratamentul dat este suficient pt a nu mai pune o viitoare sarcina in pericol?
Ce analize si ce investigatii pot sa mai fac pentru ca data viitoare sa pot pastra sarcina?
Stimata doamna,
Referitor la situatia medicala descrisa, veti obtine cel mai probabil recomandari contradictorii. Motivul principal este faptul ca nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa lege mutatiile respective de riscul de avort in primul trimestru de sarcina.
Multe mutatii sunt foarte frecvente in populatia generala (MTHFR), dupa cum unele dintre ele au efect coagulant, altele au efect anticoagulant (protector). Mutatiile cresc riscul de tromboze, dar nu sunt nici singurii factori de risc si nici macar cei mai importanti.
Pentru a intelege proportiile, riscul de tromboza este crescut si de contraceptivele orale, de fumat, de obezitate si mai ales de sarcina in sine.
Daca ati remarcat, ma refer la riscul de tromboza si nu la riscul de avort. Nu exista dovezi pana in prezent ca avortul in primul trimestru are vreo legatura cu tromboza. Este doar o presupunere.
Nu se poate afirma ca trombofilia este cauza avortului, atat timp cat nu exista suficiente dovezi ca trombofilia se asociaza cu avortul in primul trimestru; nu exista nici dovezi stiintifice ca tratamentul anticoagulant reduce riscul de avort in primul trimestru. Majoritatea studiilor arata ca tratamentul nu are nici un efect. Motivul este faptul ca marea majoritate a avorturilor pana in 12 saptamani sunt determinate de defecte genetice ale embrionului. Atunci cand se testeaza genetic produsul de conceptie eliminat se constata de obicei anomalii ale embrionului.
Sper ca aceste detalii sa va lamureasca de ce nu se poate afirma ca un anumit tip de tratament antitrombotic va reduce riscul.
Studiile arata ca minimum jumatate din sarcinile spontane se elimina la menstruatie (avort menstrual) sau in primele saptamani. Este o selectie naturala a embrionilor neviabili. Riscul creste cu varsta. Vestea buna este ca, desi multe sarcini se pierd, exista o probabilitate mare ca o alta sarcina sa evolueze normal, chiar daca nu se face un tratament.
Ar trebui evaluata situatia in ansamblu (stil de viata, functia tiroidei etc.) pentru a exclude si alti factori de risc. Exista si un test de trombofilie complex care estimeaza riscul luand in calcul si acesti factori auxiliari (Thrombo InCode). Il putem efectua in clinica, dar nu stiu daca va schimba situatia, avand in vedere ca, statistic vorbind, avorturile au avut cel mai probabil o alta cauza. Nici inseminarea si nici FIV nu ajuta la evolutia sarcinii, ele au ca scop implantarea; ulterior, riscurile raman similare.
Sper ca nu v-am dezamagit, dar am vrut sa va explic de ce nu este posibil sa obtineti un raspuns simplu si unitar. Este un subiect controversat si insuficient clarificat.
Pentru o evaluare completa sau informatii mai detaliate, va asteptam in clinica si speram sa va putem ajuta.
Cu cele mai bune ganduri,
Dr. Laura DRACEA
Later edit - articol de sinteza:
Trombofilia și sarcina
Ce este trombofilia?
De fiecare dată când ne tăiem şi un vas de sânge este lezat, sângerăm, însa, în scurt timp, sângerarea se opreşte. De ce se întâmplă acest lucru? La nivelul vasului lezat se formeaza un cheag de sânge (tromb) care aderă de vas si opreşte hemoragia. Trombul este rezultatul unui proces complex de coagulare, în care sunt implicate anumite celule, proteine şi enzime.
Trombofilia este o condiţie în care sângele are o tendinţă crescută de a se coagula în vase.
Cum se manifestă trombofilia?
La pacienţii cu trombofilie, coagularea poate să apară fără lezarea vreunui vas. Se formeaza astfel cheaguri de sânge care vor bloca curgerea sângelui. Frecvent, trombii se formează la nivelul venelor membrelor inferioare şi determină tumefiere, roşeaţa şi discomfort la acel nivel. Această condiţie se numeşte tromboză venoasă profundă şi este diagnosticată la ecografie şi tratata cu anti-coagulante. Uneori, cheagurile de sânge pot pune viaţa în pericol, atunci când se desprind de la locul formării şi se deplasează în alte organe vitale (plămân, inimă, creier). Când cheagul de sânge ajunge la nivelul plămânului şi blochează vasele, afecţiunea se numeşte trombembolism pulmonar. Pot apare tulburări severe de respiraţie si uneori, afecţiunea poate determina decesul pacientului.
Care sunt cele mai frecvente forme de trombofilie?
Trombofilia poate fi ereditară (atunci când mosteneşti gena respectivâ) sau dobandită, care apare mai târziu în viaţă, ca rezultat al altor probleme medicale.
Cele mai frecvente tipuri de trombofilii ereditare sunt mutaţii ale factorului V Leiden şi ale protrombinei (factorul II). Alte forme mai rare sunt: deficitul de antitrombină, proteina C şi S şi mutaţia MTHFR (mutaţie la nivelul genei cu rol în metabolismul acidului folic). Cea mai comuna formă de trombofilie dobandită este sindromul antifosfolipidic, în care organismul produce auto-anticorpi care atacă anumite lipide (fosfolipide) din peretele vaselor, iar asta poate duce la formarea de trombi. Aproximativ 40% din femeile care suferă de lupus au anticorpi antifosfolipidici, ceea ce poate contribui la riscul crescut de complicaţii în sarcină.
Care sunt riscurile unei trombofilii în sarcină?
Multe dintre femeile gravide care au trombofilie nu vor avea complicaţii în sarcină. Cu toate acestea, trombofilia reprezintă un risc special pentru mamă şi copil: comparativ cu femeile care nu suferă de aceasta boală, femeia gravidă va avea un risc mai mare de a face tromboză venoasă profundă sau anumite complicaţii ale sarcinii.
Sarcina, prin ea însăşi, predispune la formarea de trombi la nivelul vaselor. În mod normal în sarcină, procesul de coagulare a sângelui este modificat, limitându-se astfel pierderea de sânge din timpul travaliului şi al naşterii. De asemenea, studiile sugerează că cel puţin 50% din femeile gravide care dezvoltă o tromboză venoasă profundă complicată cu un un trombembolism pulmonar, o principală cauză de deces matern, suferă de trombofilie.
În plus, formarea unor cheaguri de sânge în vasele placentei va reduce fluxul de sânge care ajunge la făt. Astfel, trombofilia poate contribui la apariţia unor complicaţii în sarcină, cum ar fi:
avorturi spontane repetate, de obicei după săptămâna a zecea de sarcină
naşterea unui copil mort, în trimestrul al doilea sau al treilea
placenta abruptio, o afecţiune în care placenta se desprinde parţial sau complet de peretele uterin, înainte de naştere. Acest lucru poate provoca sângerări abundente, periculoase atât pentru mama, cât şi pentru copil
preeclampsie severă, o condiţie medicală care apare în sarcină şi se manifestă prin creşterea presiunii arteriale şi prezenţa unor cantităţi mari de proteine în urină
Când îţi va recomanda medicul să faci analizele pentru trombofilie?
Dacă ai un istoric de tromboză venoasă profundă sau trombembolism pulmonar
Dacă în familia ta, un membru apropiat (părinte, frate, copil) are un istoric de trombembolism vascular înainte de 50 de ani
Dacă unul din membri de familie a facut un test genetic şi este pozitiv pentru trombofilie ereditară (factor V Leiden, mutaţia protrombinică, gena MTHFR, antitrombina III, deficit de proteină C şi proteină S)
Dacă ai un istoric de avorturi spontane (mai mult de două), în special în trimestrul al doilea sau al treilea
Dacă ai un istoric de complicaţii ale sarcinii, cum ar fi preeclampsia sau placenta abruptio
Cum se diagnostichează trombofilia?
Doctori îţi vor recomanda să faci anumite analize de sânge pentru a afla dacă suferi sau nu de trombofilie. În prezent, nu există un singur test care să poată identifica toate tulburarile de coagulare, astfel încât este nevoie de o combinaţie de teste de laborator care să identifice cu acurateţe tipul de trombofilie.
Sursa articolului.
*****
Alt articol de sinteza despre Factorul V Leiden:
Factorul V Leiden
Factorul V Leiden este o tulburare genetica destul de des intalnita, caracterizata prin sanse crescute de a dezvolta cheaguri anormale de sange (trombofilie), de obicei, la nivelul venelor.
Majoritatea persoanelor care au aceasta boala nu au niciodata cheaguri anormale de sange, totusi in cazul altora, acestea exista si pot declansa probleme de sanatate pe termen lung sau pot pune chiar viata in pericol.
Atat barbatii ca si femeile pot avea factor V Leiden. Cu toate acestea, sansele sunt mai mari in cazul femeilor, ca si tendinta de a dezvolta cheaguri de sange in timpul sarcinii sau atunci cand urmeaza tratament hormonal cu estrogen. Daca aveti factorul V Leiden si deja sunt prezente cheagurile de sange, medicamentele pot reduce riscul dezvoltarii altor cheaguri de sange si va ajuta la evitarea complicatiilor.
Simptome
Majoritatea persoanelor care au factor V Leiden nu manifesta simptome sau semne ale bolii. Cu toate acestea, primul indiciu al prezentei tulburarii, ar putea fi existenta cheagurilor de sange (tromboza).
Unele cheaguri de sange nu afecteaza in nici un fel organismul si dispar de la sine. Altele pot pune viata unei persoane in pericol. Simptomele declansate de un cheag de sange depind de locul in care acesta se formeaza si de zona catre care acesta circula prin organism.
Prezenta unui cheag intr-o vena profunda
Aceasta situatie poarta denumirea de tromboza venoasa profunda.
Semnele si simptomele cel mai des intalnite sunt localizate la nivelul picioarelor (inclusiv glezne si gambe) si includ:
- durere;
- imflamatie;
- eritem;
- caldura.
Prezenta unui cheag la suprafata pielii
Aceasta este o caracteristica a trombozei venoase superficiala, flebitei sau tromboflebitei.
Semnele si simptomele sunt:
- caldura;
- sensibilitate sau durere in sau in jurul venei cu cheag de sange;
- eritem.
Migrarea unui cheag de sange catre plamani
Cunoscut ca embolie pulmonara, acest lucru se intampla atunci cand un cheag de sange din venele profunde circula prin partea dreapta a inimii catre plamani, unde blocheaza fluxul de sange.
Simptomele ar putea fi:
- dispnee;
- dureri in piept in timpul respiratiei;
- tuse in urma careia rezulta o sputa cu sange;
- tahicardie (batai rapide ale inimii).
Cauze
Un cheag de sange (tromb) se formeaza in mod normal pentru a opri o eventuala hemoragie, atunci cand o vena sau artera este lezata (ca in cazul unei taieturi). Formarea cheagurilor de sange este urmarea reactiilor chimice intre celulele sanguine numite trombocite si proteinele din sange (factori de coagulare). Substante din sange, cunoscute sub denumirea de antifactori de coagulare controleaza formarea excesiva a cheagurilor de sange.
In mod normal, factorul V este o proteina de coagulare. Oamenii cu factor V Leiden sufera de o mutatie genetica ce provoaca un raspuns mai lent la antifactorii de coagulare la proteina factor V. Intr-un proces normal de coagulare, proteinele anticoagulare se combina pentru a contribui la descompunerea factorului V si pentru a preveni astfel, formarea de cheaguri de sange cand coagularea nu este necesara. Oricum,mutatia factorului V protejeaza formarea proteinelor anticoagulare ca urmare a descompunerii factorului V, prezenta lor in sange crescand sansele coagularii.
Daca aveti factor V Leiden, fie ati mostenit o copie a genei anormale (heterozigota) care creste usor riscul dezvoltarii cheagurilor de sange fie ati mostenit doua copii, una de la fiecare parinte (homozigot), care creste semnificativ riscul dezvoltarii cheagurilor de sange.
Complicatii
Coagularea anormala a sangelui ca urmare a factorului V Leiden poate fi asociata cu o serie de complicatii grave, respectiv:
- Complicatii in sarcina - Desi cele mai multe dintre femeile care au factor V Leiden au sarcini normale, mutatia a fost asociata cu riscul crescut de avort spontan, preeclampsie, dezvoltare fetala lenta si dezlipirea timpurie a placentei de peretele uterin (placenta abruptio). Daca sunteti femeie, suferiti de aceasta boala si ramaneti insarcinata, este foarte important ca medicul obstetrician sa va monitorizeze cu atentie pe tot parcursul sarcinii.
- Tromboza venoasa profunda - Persoanele cu factor V Leiden au predispozitie catre manifestarea acestei boli, desi acest risc este, in general, scazut.
- Embolia pulmonara - Tromboza venoasa profunda creste riscul ca un cheag de sange sa circule catre plamani sau, mai rar, catre creier. Embolia pulonara poate fi fatala, de aceea este important sa acordati atentie eventualelor semne si simptome ale acestei boli, cum ar fi: dispnee, scurtarea respiratiei sau dureri in piept si sa solicitati urgent, asistenta medicala.
Teste si diagnostic
Daca ati pierdut o sarcina sau chiar mai multe sau daca aveti un istoric familial de boli trombotice, probabil medicul va va suspecta factorul V Leiden. Prezenta factorului V Leiden poate fi depistata in urma unor analize de sange:
- Testul de rezistenta la proteina C activata - va determina daca sangele dvs. este rezistent la activarea proteinei C activata, una dintre proteinele anticoagulare care controleaza factorul V. In cazul in care sangele dvs. este rezistent la proteina C activata, proabil aveti o mutatie in gena factorului V.
- Test genetic - Un test genetic se va face ca investigatie suplimentara pentru a confirma rezultatele testului de rezistenta la proteina C activata, numai daca aveti o mutatie a genei factorului V. Daca urmati deja tratament medicamentos pentru tromboza, discutati cu medicul dvs. inainte de a face acest test, intrucat medicamentele interfera cu testul de rezistenta la proteina C activata. Testul genetic, poate determina daca ati mostenit una sau doua copii ale genei mutante.
Tratament
Medicii recomanda pentru tratarea acestei afectiuni, in cazul persoanelor care dezvolta cheaguri de sange, medicamente pentru subtierea sangelui (anticoagulante), cum ar fi warfarina sau heparina cu greutate moleculara mica.
Daca testele genetice au confirmat ca aveti o mutatie a factorului V, dar nu ati avut vreodata cheaguri de sange, nu vi se va prescrie tratament cu anticoagulante, cu exceptia cazului in care va aflati intr-o situatie cu risc crescut, cum ar fi spitalizarea pentru o interventie chirurgicala sau alte motive medicale. In acest caz, este posibil sa fie cazul sa vi se administreze, in scop preventiv, anticoagulante, pe durata spitalizarii.
Daca aveti deja un cheag de sange, tratamentul standard implica o combinatie de heparina si warfarina. Dupa o perioada, medicul va va solicita sa intrerupeti utilizarea heparinei si sa continuati cu warfarina. Durata tratamentului depinde de circumstantele formarii cheagurilor dar si de evolutia trombozei.
- Heparina - Actiunea acestui medicament anticoagulant este mult mai rapida decat a warfarinei. Totusi atunci cand este administrat intravenos, pacientul trebuie sa fie monitorizat indeaproape din cauza riscului de sangerare excesiva. Exista si alte forme de heparina (enoxaparina si dalteparina), cunoscute ca heparita cu greutate moleculara mica, care pot fi injectate intravenos. Administrarea heparinei este considerata sigura in timpul sarcinii. Posibilele riscuri includ sangerare in exces si reactii alergice.
- Warfarina - Acest anticoagulant este mai usor de folosit decat heparina, intrucat se va administra oral, sub forma de pastile. Warfarina poate provoca malformatii congenitale, deci nu este, de obicei, recomandata in timpul sarcinii, mai ales in primul trimestru. Medicul va poate prescrie warfarina dupa primul trimestru de sarcina doar in cazul in care beneficiile depasesc riscurile. Sangerarea este cel mai frecvent efect secundar in cazul utilizarii warfarinei. Medicamentul interactioneaza cu numeroase alte substante medicamentoase si plante aromatice, asa ca, discutati cu medicul dvs. sau cu farmacistul inainte de a lua orice alt produs naturist sau alopat.
Atentionari in sarcina
Majoritatea femeilor cu factor V Leiden au sarcini care evolueaza normal. Cu toate acestea, riscul formarii cheagurilor de sange in timpul sarcinii este destul de ridicat. Femeile insarcinate cu factor V Leiden au nevoie de supraveghere medicala atenta pe parcursul sarcinii.
Monitorizare
Daca urmati tratament cu medicamente anticoagulante, medicul dvs. va va recomanda in mod constant sa faceti analize de sange pentru a fi sigur ca sangele este capabil sa se coaguleze suficient incat sa opreasca posibilele sangerari sau taieturi.
Stil de viata si remedii la domiciliu
Daca aveti factorul V Leiden, puteti evita anumite situatii care ar putea contribui la cresterea riscului dezvoltarii cheagurilor de sange:
- Pe parcursul unei calatorii sau unei excursii indelungate, cand picioarele raman nemiscate, circulatia sangelui este perturbata. Ar fi bine sa va miscati cat de mult puteti, sa evitati sa stati intr-o singura pozitie. Consumati multa apa, dar nu alcool.
- Repausul prelungit la pat, cum ar fi cel specific unei boli de lunga durata sau paralizia, cand picioarele raman in aceeasi pozitie perioade lungi de timp, muschii gambelor nu se contracta pentru a ajuta circulatia sangelui. Medicul va poate sugera utilizarea ciorapilor elastici speciali, pentru a mentine in miscare sangele care circula la nivelul picioarelor.
- Leziunile de la nivelul venelor sau interventiile chirurgicale pot incetini fluxul de sange, crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange. Anestezicele generale, utilizate in timpul interventiilor chirurgicale pot dilata venele. Asigurati-va ca medicul care va opereaza stie ca aveti factorul V Leiden.
- Contraceptivele orale sau terapia de substitutie cu estrogen. Deoarece aceste medicamente pot creste riscul formarii cheagurilor de sange, discutati cu medicul despre riscurile si beneficiile medicamentelor care contin estrogen, daca aveti factorul V Leiden.
- Surplusul de greutate si obezitatea conduc la cresterea presiunii sangelui din venele de la nivelul pelvisului si picioarelor.
- Fumatul influenteaza si afecteaza coagularea si circulatia sangelui. Daca sunteti fumator incercati sa renuntati la fumat.
Daca factorul V Leiden necesita tratament cu anticoagulante, iata cateva modalitati de prevenire a complicatiilor prin care sa evitati sangerarea excesiva:
- Evitati sporturile de contact sau angajarea in activitati fizice care ar putea avea drept rezultat vatamarile fizice. Cu aceasta exceptie, puteti face fara probleme exercitii fizice regulate, recomandate pentru o sanatate buna;
- Folositi o periuta moale si o ata dentara cerata;
- Evitati taieturile in urma barbieritului. Barbieriti-va cu un aparat de ras electric;
- Fiti prudenti la sarcinile casnice care implica folosirea de cutite, foarfece sau alte instrumente ascutite.
Sursa articolului.
*****
Dupa cum unele dintre voi stiu dar poate ca altele nu (inca), exista niste mutatii genetice care, UNEORI, in cazuri severe, pot determina oprirea din evolutie a sarcinii. Cele mai importante dintre aceste mutatii sunt Factor V Leiden si mutatia protrombinica / Factor II. Alte mutatii, mai putin grave sunt PAI si MTHFR.
Foaaaaarte pe scurt, ideea e ca mai ales combinatia dintre aceste mutatii, indeosebi in forma lor homozigota, este nenorocita si poate rezerva surprize tragice. Se pot trata, in sensul ca se poate lua tratament, anticoagulante + vitamine (indeosebi B-uri), dar nu sunt foarte multi medici care stiu despre ce e vorba. Mai mult, daca doriti, va va povesti Miki, ea este (...n-ar mai fi fost....) marea experta in mutatii - pentru ea povestesc aici. Dar si pentru foste coforumiste care aveau diagnostice apropiate de al meu si care cu siguranta sunt interesate de ceea ce mi-a zis mie doctorul.
Asa. Eu am MTHFR mutatia C677T genotip heterozigot + mutatia protrombinica G20210A genotip heterozigot. In schimb, homocisteina buna. Anul trecut aveam un lejer deficit in vitamina B12, intre timp sunt in norme, dar spre limita inferioara, pot continua sa suplimentez.
Am fost ieri la clinica, dar nu la un hematolog, ci la un ginecolog (specializat in sarcini cu risc, am fost pacienta lui anul trecut). A fost superprofesional, s-a uitat pe indelete la cele doua bilanturi [poveste complicata, Miki o stie: dupa nasterea prematura, am facut un bilant in cel mai reputat centru de cercetare hematologica din Franta, la Nimes, unde se afla profesorul Gris, una din marile somitati mondiale in domeniul hematologiei, dar eu am primit la domiciliu doar un raport partial, fara partea de analize genetice, care confom legii nu pot fi vazute direct de catre pacient, trebuie sa ii fie explicate de catre un medic; analizele genetice, in speta aceste mutatii, au plecat in dosarul meu medical, care avea dimensiuni impresionante in urma spitalizarii si a fost arhivat, fara ca eu sa stiu ca existau in el rezultatele de la analizele genetice; in paralel, mi-am facut din proprie initiativa analizele FVL si MTHFR si am aflat ca am C677Theterozigot; am sunat la hemato, mi-au zis "pai stati asa, de ce abia acum aflati, ca v-am facut si noi analizele astea, sunt in dosarul dvs. ginecologic, dar oricum, stati fara grija, nu aveti nimic ingrijorator!", am reusit cu mari eforturi birocratice sa le recuperz si sa imi parvina, dar iarasi nu direct, ci la medicul meu de familie, care nu stia nimic despre subiect, constat ca in acel bilant mi s-au analizat doar Factorul V si Factorul II, ocazie sa aflu ca am si G20210A heterozigot, deci in principiu naspa: eu stiam in paralel ca am si MTHFR-ul] - deci abia azi am dat ochii cu un doctor caruia sa ii prezint situatia per ansamblu: doua mutatii heterozigote.
Cum ziceam, dr. a fost superprofesional - ca ginecolog, stia mai degraba generalitati despre mutatiile astea, asa ca a pus mana pe telefon si a sunat la centrul hematologic unde facusem analizele. Acolo mi s-a deschis pe computer fisa/bilantul si pentru a zecea oara s-a dat sentinta telefonica: "Nu are nimic, bilantul e ok, nu este un caz cu risc!"
[Revin]
. Nu ti-au spus nici ca tb sa iei vitamine , nici ca tb sa repeti homocisteina 
.
(aici si-au spus cuvantul vitaminele cred) tb sa fac o doza de 5200ui/zi, deci mai aproape as fi de doza de 0,6 nu de cea de 0,4. Datorita ![[floare]](./images/smilies/smiley_flower.gif "floare")
care a fost la un hematolog in Ungaria am aflat ca in cazul meu cu FVL doza min e de 0,6 nu de 0,4 . Deci ultima sarcina am pierdut-o pt ca mi s-a gresit doza, sangele imi era deja coagulat de la tratam de stimulare si clexan-ul nu a facut fata 
). Astfel mi-am luat : 
, tu ce prostioare ai facut? 
