Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Informatii si discutii despre infertilitatea feminina, infertilitatea masculina si avortul spontan.
Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Dum Dec 06, 2009 3:31 pm

Later edit, 2018, SOS Infertilitatea:

Un articol foarte recent (iunie 2018) despre un studiu care bulverseaza tot ce credeati ca stiti despre NK.

Celulele NK din mucoasa uterina „nu sunt razboinice”. Ele și-au transformat „săbiile” în „lopeți” devenind „scut” pentru sarcina


Acest studiu ar putea duce la crearea de noi medicamente care ar putea îmbunătăți șansele de reușită a nașterilor și ar ajuta femeile să evite anumite boli în cazul în care sunt expuse la acest risc.


Conform cercetătorilor israelieni, corpul unei femei memorează dificultățile întâmpinate cu ocazia primei sarcini și se adaptează pentru a încerca să le evite cu ocazia sarcinilor ulterioare.

Cercetătorii, care activează în cadrul Centrului Medical Hadassah și al Universității ebraice din Ierusalim, susțin că studiul lor cu durata de șase ani cu privire la rolul anumitor celule în timpul sarcinii ar putea constitui punctul de plecare pentru crearea de noi medicamente care ar reduce complicațiile din timpul nașterii.

Cercetările lor cu privire la „memoria antrenată” a celulelor NK („natural killer”) care combat virusurile și tumorile au indicat faptul că celulele care au rolul de a ajuta fetusul să se instaleze în uter și de a feri femeia de boli precum pre-eclampsia sau retardul de creștere intra-uterină sunt mai active cu ocazia unei a doua sarcini, deoarece „își amintesc” de prima sarcină, fiind, astfel, mai bine pregătite pentru sarcinile ulterioare.
„Este un aspect clinic recunoscut: a doua sarcină este mai ușoară decât prima”, a declarat pentru Times of Israël profesorul Simcha Yagel, șeful secției de obstetrică și ginecologie din cadrul Centrului Medical Hadassah, care a făcut parte din echipa de cercetare. Fetusul se implantează în general mai bine în cazul unei a doua sarcini; bebelușii sunt mai rezistenți, iar sarcina este mai puțin expusă la boli precum pre-eclampsia, o complicație care determină creșterea tensiunii arteriale și provoacă și alte neajunsuri mamei.
Conform acestuia, noul studiu, publicat în revista Immunity, propune o explicație celulară și moleculară pentru acest fenomen.
„Dacă am ști de ce a doua sarcină este mai ușoară decât prima, am putea face poate ceva pentru a ajuta femeile care prezintă un risc ridicat – spre exemplu în timpul procesului de fertilizare in vitro sau în cazul femeilor cu vârsta mai înaintată”, a declarat acesta.
Studiul, care a durat mai mult de șase ani și care se bazează pe sute de eșantioane de mucoasă uterină, a fost coordonat de Moriya Gamliel, de Dr. Debra Goldman-Wohl, împreună cu profesorul Ofer Mandelboim din cadrul departamentului de cercetare în imunologie și cancerologie din cadrul Universității ebraice din Ierusalim, și de Yagel.
În munca de cercetare, aceștia au studiat celulele „natural killer” (NK) – acestea sunt celule prezente în sistemul nostru imunitar, atât la bărbați, cât și la femei, care au sarcina de a lupta împotriva virusurilor și a tumorilor.
Totuși, există de asemenea celule NK ce se regăsesc în mucoasa uterină la începutul unei sarcini. Aceste celule nu sunt „războinice”, a declarat Gamliel. Dimpotrivă, ele și-au transformat „săbiile” în „lopeți” și au devenit astfel „scut”, rolul lor fiind acela de a contribui la dezvoltarea fătului, a declarat acesta într-un comunicat.
În cazul unei sarcini, aceste celule au două misiuni, explică Yagel. „Rolul lor principal este acela de a contribui la implantarea reușită a fetusului, iar rolul secundar este acela de a opri virușii și alte boli. În jur de 70% din celulele mucoasei uterine sunt celule NK.”
Rolul lor în sarcină este „foarte important”, a adăugat el. Acestea provin probabil din măduva osoasă a mamei sau se regăsesc în endometrul uterului – și sunt declanșate la începutul sarcinii, ajutând astfel fetusul să supraviețuiască.
Cercetătorii au studiat diferențele dintre celulele NK la prima sarcină și celulele NK în cazul celei de-a doua sarcini și au făcut o descoperire uimitoare. Au găsit o „populație unică” de celule NK în cazul sarcinilor secundare și repetate – care sunt caracterizate de un număr mai mare de receptori – NKG2C și LILRB1-. Au denumit aceste celule „celulele NK antrenate pentru sarcină”.
„De-a lungul mai multor ani, cercetătorii au considerat că celulele NK nu au memorie”, a declarat Yagel. Pe parcursul studiului, cercetătorii au constatat că, de fiecare dată când există o sarcină recurentă – și anume, nu cu ocazia primei sarcini, ci cu ocazia sarcinilor următoare – celulele NK „își amintesc” de prima experiență a sarcinii și își îmbunătățesc funcția data următoare.
Nu a fost constatată nicio diferență între aceste celule cu ocazia celei de-a doua sarcini și a sarcinilor următoare, a declarat Yagel.
Cu ocazia celei de-a doua sau a treia sarcini, celulele NK „își amintesc” de prima sericină și sunt „mai bine pregătite”, a spus el. Acestea acționează mai rapid și mai eficient. Ele așteaptă elementul declanșator „pentru a face tot ceea ce este necesar pentru o sarcină reușită”. Această memorie persistă atât între sarcini, cât și în timpul sarcinilor, a adăugat el.
Prima sarcină „deschide calea celei de-a doua”, a declarat Yagel. Rezultatele sfidează orice logică, a spus el, deoarece ne-am fi așteptat ca prima sarcină să fie optimă și să deschidă calea altor sarcini. Nu este ușor de înțeles „de ce natura sau Dumnezeu ne-a construit în acest mod”, subliniază el.
Secretul este de a trece cu bine de prima sarcină, iar celelalte vor fi mai ușoare.
Această idee ar putea ajuta cercetătorii să găsească un mijloc de a „sări peste” dificultățile primei sarcini și de a contribui la formarea celulelor NK încă de la început, a spus el, ceea ce ar contribui la dezvoltarea de noi medicamente pentru a trata bolile specifice implantării dificile.

Sursa: https://fr.timesofisrael.com/les-cellul ... raelienne/, articol publicat pe 17 iunie 2018

******



Link-uri utile
http://www.precisionnutrition.com/rr-green-tea-hazards" onclick="window.open(this.href);return false;

Analize imunologice:


-Imunoglobulina G (IgG)-
-Imunoelectroforeza
-Imunofenotipare limfocitara (limfocite B, T si NK) - in Romania analiza se poate efectua la Institutul Victor Babes de pe Splaiul Unirii-Bucuresti si costa 260 ron, sau tot contra cost la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Carol Davila din Bucuresti, str. Mircea Vulcanescu nr.88 sector 1
-ATPO
-Anticorpi antisperma(ambii soti)
-Factor antinuclear (FAN)
-Anticorpi antiADN


"Patologia imunologica a implantarii oului


Pierderea sarcinii a constituit o problema a reproducerii in toate timpurile. Aproximativ 13% din sarcinile incipiente diagnosticate se opresc in evolutie. Dupa un prim avort spontan, riscul de a pierde o a doua sarcina creste la peste 17%, iar riscul de a pierde sarcina dupa doua opriri in evolutie consecutive creste la 35-40% si continua sa creasca dupa fiecare avort. Avorturile recurente pot afecta intre 2 si 5% din cuplurile care isi doresc o sarcina. In trecut, cauza ramanea necunoscuta la majoritatea cazurilor. Mai recent, totusi, s-au facut progrese importante in intelegerea mecanismelor implicate. Pierderea repetata a sarcinilor este cauzata de multe ori de unele probleme legate de anomalii anatomice, hormonale, imunologice sau infectioase materne sau mai rar de unele cauze embrionare.
Problemele imunologice au fost incriminate ca una dintre cauzele majore ale avortului habitual. Relatia imunologica complexa dintre fat si mama in timpul sarcinii a fost considerata similara celei dintre alogrefa transplantata si receptor. O data cu procesul de implantare, care incepe dupa 6-7 zile de la fecundatie, celulele embrionare specializate (trofoblastul) si mucoasa uterina interactioneaza. Un rol important revine celulelor imune materne, care intervin si are loc un schimb de substante asemanatoare hormonilor (hormone-like), numite citokine. Procesul interactiv al implantarii nu este capital doar pentru supravietuirea sarcinii in primele stadii, ci si pentru calitatea vietii dupa nastere. S-a presupus ca implantarea sarcinii in uter ar fi controlata de raspunsul matern imun mediat de celulele T, care identifica aloantigenele mostenite pe cale paterna, exprimate de trofoblast. Cu toate acestea, dovezi recente arata ca implantarea implica predominant un nou sistem de recunoastere alogenica bazat mai curand pe celulele NK decat pe celulele T. Bazele celulare si moleculare ale acestei interactiuni imune dintre placenta si uterul matern constituie tema unei intense activitati de cercetare. Functionarea neadecvata a mecanismelor imunologice in timpul implantarii a fost implicata ca o cauza a avorturilor recurente, esecului fertilizarii in vitro (FIV) si infertilitatii, a nasterilor premature, a intarzierii de crestere intrauterina si a preeclampsiei. Intelegerea modului prin care acest proces este controlat poate duce la adoptarea unor conduite terapeutice noi care sa imbunatateasca prognosticul sarcinilor cu probleme legate de imunitate. De-a lungul timpului au fost studiati o serie de factori imunologici care pot fi implicati in aceasta situatie sau pot fi markeri ai unei reactii imunologice anormale.

Anticorpii antifosfolipidici (AAF)
Anticorpii antifosfolipidici sunt o familie care cuprinde aproximativ 20 de membri. Multe date din literatura au aratat ca pacientele care au avut avorturi repetate sau nu au obtinut o sarcina dupa fertilizari repetate in vitro au avut in mod frecvent niveluri crescute ale anticorpilor antifosfolipidici circulanti. S-a emis ipoteza ca acesti anticorpi ar actiona direct asupra tesutului trofoblastic, impiedicand implantarea normala sau provocand ulterior tromboze placentare. Totusi, rolul AAF in fiziopatologia reproducerii este controversat. Se considera ca un individ oarecare ar avea 64% sanse de a avea un test de depistare pozitiv pentru unul dintre acesti anticorpi. Pentru anticoagulantul lupic si anticorpii anticardiolipinici (subclasele Ig G si Ig M, dar nu si Ig A), s-a demonstrat semnificatia lor clinica, in timp ce altii au o importanta mai mica. In sarcina ar fi necesara determinarea anticorpilor specifici si pentru fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina, fosfolipide cu rol important si in adezivitatea celulor din structura trofoblastului. Rezultatele unor studii recente sugereaza ca AAF nu sunt legate direct de esecul implantarii, mai curand pot fi folositi pentru identificarea po****tiei cu risc si ca de fapt celulele "Natural Killer" (NK) activate, prin eliberarea accentuata de "embriotoxine", sunt principalele vinovate.

Anticorpii antitiroidieni (AAT)
Din aceasta clasa au fost studiati mai ales anticorpii anti-tiroidperoxidaza si anti-tireoglobulina, in 1990 Stagnaro-Green demonstrand printr-un studiu prospectiv valoarea determinarii lor la sarcinile cu risc. S-a sugerat ca AAT pot servi ca marker periferic pentru functionarea anormala a celulelor T si ca astfel ar exista o relatie intre AAT si infertilitate. S-a raportat o dublare a ratei nasterii prin fertilizarea in vitro prin administrarea intravenoasa de gammaglobuline la pacientele cu AAT prezenti. Terapia cu gammaglobuline trebuie inceputa inainte de initierea tratamentului cu medicamente ce tintesc fertilitatea si trebuie administrate si dupa ce sarcina a fost diagnosticata. In alte studii se arata ca peste 50% dintre femeile cu AAT prezenti au, de asemenea, si testul pentru celulele NK activate pozitiv. Riscul esecului implantarii la femeile cu testul AAT pozitiv pare sa fie limitat la cazurile in care AAT coexista cu celulele NK activate.

Anticorpii antinucleari (AAN)
Anticorpii antinucleari formeaza un grup de anticorpi ce reactioneaza cu anumite componente ale nucleului celular. AAN sunt folositi ca instrument de screening pentru o varietate de boli imunologice, dar au fost raportati si la po.pu.latia normala. Subseturi mai specifice de AAN sunt folosite pentru diagnosticul mai exact al unor boli imune specifice. Rolul lor in reproducere este neclar, insa dupa unele studii sunt crescuti la femeile cu infertilitate sau sterilitate. De asemenea, este cunoscut faptul ca femeile cu lupus eritematos sistemic au o rata de avorturi spontane mult mai mare decat in po.pu.latia generala.

Celulele Natural Killer (NK)
Exista o clasa speciala de celule NK, si anume celulele NK(CD16-, CD56+), care ajuta implantarea oului si contribuie la supravietuirea sarcinii. Exista insa si un alt grup de celule NK, si anume celulele NK (CD16+, CD56+), care daca devin active secreta anumite toxine ce distrug celulele trofoblastice si pot provoca pierderea sarcinii. Cresterea activitatii citotoxice a celulelor NK in sangele periferic este inregistrata atat la femeile cu avorturi, cat si la cele cu esec al fertilizarii in vitro. Dupa ovulatie si la inceputul sarcinii, celulele NK reprezinta mai mult de 70% din po.pu.latia de celule sangvine albe (leucocite) de la nivelul mucoasei uterine. Acestea produc o varietate de hormoni locali, unii cunoscuti ca citokine Th1. Eliberarea excesiva de citokine Th1 este foarte toxica pentru trofoblast si celulele endometriale, conducand la moartea lor programata (apoptoza) si, in consecinta, la insuccesul implantarii. Celulele NK sunt activate anormal si produc citokinele Th1 in urmatoarele situatii: - cand atat barbatul, cat si femeia prezinta asemanari ale ADN-ului HLA-DQ. In aceste situatii, problema este de obicei pierderea repetata a sarcinilor, si nu sterilitatea; - la paciente care au concomitent afectiuni pelviene si testarea AAF anormala; - in jumatate din cazurile cand femeile au autoanticorpi antitiroidieni. Celulele NK secreta si factorul de necroza tumoral (TNF), care are si el efect distructiv asupra trofoblastului. Celulele NK activate pot trece din mucoasa uterina in sangele periferic, unde toxicitatea lor poate fi masurata. Totusi, nu exista inca o dovada a corelarii dintre po.pu.latiile de celule NK din sangele periferic si cele care activeaza in uter. Terapia cu gammaglobuline, inceputa cu mai mult de o saptamana inainte de transferul embrionului in cazul FIV, poate stapani celulele NK activate, reducand astfel riscul esecului implantarii.

Limfocitele T helper
Acest tip de limfocite, prin intermediul secretiei de citokine, ar fi implicate in procesul de implantare si de dezvoltare placentara. Citokinele Th1 si Th2 sunt produse de limfocite T helper (CD4) diferentiate pentru fiecare tip. Daca in raportul Th1/Th2 predomina Th1, acest lucru ar fi asociat cu avortul sau esecul repetat al implantarii la FIV, astfel incat se poate afirma ca depistarea acestui lucru ar indica etiologia imuna a unora dintre avorturi.

Limfocitele citotoxice CTL
Toxinele eliberate de limfocitele citotoxice (perforine si granzime), ca si citokinele Th1 distrug celulele trofoblastice. Limfocitele citotoxice si celulele NK activate regleaza si controleaza gradul in care trofoblastul invadeaza peretele uterin, ca si toleranta si acceptarea de uter a transplantului fetal strain (alogrefa). Sunt studii care au aratat ca femeile cu pierderi repetate de sarcina au niveluri semnificativ crescute atat al numarului de celule CTL si NK activate, cat si al concentratiei de citokine Th1 (asa-numitul factor embriotoxic), la nivelul mucoasei uterine ca si in sangele periferic. Prin rolul lor in reglarea balantei intre Th1 si Th2, ambele tipuri de celule CTL si NK activate regleaza gradul in care trofoblastul invadeaza peretele uterin ca si tolerarea de uter a "transplantului fetal".

Compatibilitatea HLA
O sarcina trebuie sa fie recunoscuta ca straina pentru a declansa mecanismele imunologice corespunzatoare. Sistemul antigenelor umane leucocitare HLA joaca un rol important in aceasta recunoastere. Daca complexul HLA al tatalui este foarte asemanator cu cel al mamei, atunci aceasta recunoastere nu se mai face si rezultatul este un avort spontan sau un esec al implantarii. HLA-G este un sistem unic ce este exprimat de celulele citotrofoblastului. Izotipurile HLA-G sunt vitale pentru toleranta materna pentru fat si functioneaza ca imunosupresive. Cu alte cuvinte, HLA-G actioneaza ca un mecanism de aparare pentru a proteja placenta si embrionul de celulele NK materne. Aceasta creeaza posibilitatea de a determina sansele de implantare ale fiecarui embrion in cadrul FIV. Prezenta nivelurilor crescute de HLA-G are o valoare predictiva pozitiva mai mare de 70% la femeile cu varsta sub 39 de ani si peste 50% la femeile cu varste intre 39 si 44 de ani. Antigenele embrionare de origine paterna regleaza exprimarea trofoblastica a HLA-G, care mentine eliberarea echilibrata de Th1/Th2 de limfocitele T CD4. In lipsa acestor antigene de origine paternala, proliferarea anormala a trofoblastului si implantarea embrionului nu pot avea loc. Daca unele antigene HLAHLA, B, C, DR, DQ sau DP ale progenitorilor sunt identice, apare o intrerupere in semnalizarea citokinica HLA-G si, in consecinta, un dezechilibru in balanta Th1/Th2, cu predominenta citokinelor Th1. Acest lucru duce frecvent la insuficienta trofoblastica de implantare progresiva sau brusca, ce se manifesta prin pierderi recurente de sarcina.

Grupul de risc
Deoarece problemele imunologice pot conduce la insuficienta de implantare, este important sa se evalueze corect femeile cu factori de risc, cum ar fi:
- sterilitate si infertilitate inexplicabile;
- antecedente heredo-colaterale de boli autoimune (artrita reumatoida, lupus eritematos, hipotiroidism);
- esecurile fertilizarii in vitro inexplicabile sau recurente;
- endometriozele.

Investigatiile de laborator cuprind:
- determinarea titrului de anticorpi blocanti;

- determinarea anticorpilor antifosfolipidici:
- Anticorpi antifosfoglicerol Ig G, Ig M, Ig A;
- Anticorpi antifosfoserina Ig G, Ig M, Ig A;
- Anticorpi antifosfoetanolamina Ig G, Ig M, Ig A;
- Anticorpi anti-acid fosfatidic Ig G, Ig M, Ig A;
- Anticorpi antifosfoinozitol Ig G, Ig M, Ig A;
- VDRL.

- determinarea titrului de anticorpi antinucleari:
- anti-dsDNA;
- anti-Sm;
- anti-Ro (SS-A);
- anti-La (SS-B);
- anti-RNP.
- determinarea titrului de anticorpi antihistona;

- determinarea anticorpilor antitiroidieni:
- anti-tiroidperoxidaza;
- anti-tireoglobulina.


- dozarea embriotoxicitatii;
- imunofenotiparea reproductiva;
- dozarea celulelor NK;
- analiza cromozomiala;
- dozarea imunoglobulinelor;

- teste de coagulare:
- anticoagulant lupus-like;
- timpul de tromboplastina partiala activata;
- antitrombina III;
- factor V Leiden.


- tiparea complexului de histocompatibilitate major (HLA):
- antigenele A, B, C, DR, DQ si DP.



Posibilitati terapeutice

Imunizarea cu limfocite paterne
Ideea introducerii terapiei cu limfocite a fost de a imbunatati toleranta imuna materna in ceea ce priveste fatul, prin cres- terea titrului de anticorpi blocanti. Aces- tia, blocand antigenele mostenite pe linie paterna, ar preveni activarea celulelor NK (CD16+, CD56+). Imunizarea mamei prin administrare de concentrate leucocitare paterne amplifica semnalul HLA si astfel creste sinteza de anticorpi blocanti. Nivelul anticorpilor blocanti trebuie masurat la 3-4 saptamani de la imunizare incepand cu cea de-a doua administrare. Exista insa mari semne de intrebare privind beneficiile unei astfel de terapii, in plus fiind vorba despre un preparat scump, cu efecte adverse uneori serioase, incluzand reactii transfuzionale, soc anafilactic sau transmiterea unor infectii. In SUA, aceasta terapie poate fi administrata numai in cadrul unor studii de cercetare.

Terapia corticosteroida
Terapia cu steroizi este de rutina in cele mai multe programe de fertilizare in vitro. Utilitatea lor s-ar datora efectului imunodepresiv sistemic prin inhibarea raspunsului imun celular. Unii sustin folosirea zilnica a prednisonului, metilprednisolonului oral sau a dexametazonei oral, incepand cu 10 zile inainte de a initia stimularea ovariana cu gonadotropine si continuand pana la diagnosticarea sarcinii. Pacientele insarcinate continua tratamentul de-a lungul primului trimestru. La cele la care nu s-a obtinut sarcina, terapia cortizonica se intrerupe dupa o scadere progresiva a dozelor timp de 7 pana la 10 zile. Sunt insa studii care contesta eficacitatea lor.

Heparina si aspirina
In anul 1995 s-a propus ca femeile cu teste pozitive pentru AAF sa fie tratate cu doze mici de heparina si aspirina, pentru a imbunatati implantarea mai ales in cazul FIV. Aceasta abordare s-a bazat pe cercetari care au sugerat ca heparina respinge AAF de la suprafata celulelor trofoblastice, favorizandu-le astfel dezvoltarea. Prin efectul anticoagulant, impreuna cu aspirina, care ar inhiba aderarea plachetelor sangvine la celulele trofoblastului abia format, ar putea preveni formarea trombilor in vascularizatia utero-placentara. Dupa introducerea acestui tip de terapie, s-au obtinut rezultate semnificative mai ales cand terapia a fost inceputa inaintea conceptiei, totusi nu toate cazurile in care au fost depistati AAF sau AAT rezultatele au fost multumitoare. Ulterior, a fost demonstrat ca terapia cu aspirina si heparina a imbunatatit rezultatele fertilizarii in vitro doar pentru femeile ale caror teste AAF au fost pozitive pentru alti anticorpi decat cele directionate impotriva a doua fosfolipide specifice fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina. Femeile care au avut anticorpi anti-fosfatidiletanolamina sau antifosfatidilserina de tip Ig G/Ig M au castigat o imbunatatire semnificativa a implantarii prin fertilizare in vitro si a ratei nasterii numai atunci cand a fost initiata terapia intravenoasa cu gammaglobuline. Observatii recente sugereaza ca folosirea heparinei singura are aceleasi efecte ca atunci cand este combinata cu aspirina. Administrarea subcutanata de heparina (doza de 5.000 U de 2 ori pe zi la femeile cu sterilitate care urmeaza sa faca fertilizare in vitro, cu teste pozitive pentru AAF si negative pentru celulele NK activate) imbunatateste semnificativ rata nasterilor prin fertilizarea in vitro. Administrarea de heparina este oprita in ziua in care ovulul este recoltat pana la transferul embrionului, cand este reluata si continuata pana la 8 saptamani de sarcina.

Imunoglobulinele G, administrate intravenos (Igiv)
Se crede ca Igiv contracareaza efectele care se opun implantarii asociate cu deficiente imunologice ale reproducerii. Efectul terapeutic al imunoglobulinei G nu este inca stabilit clar, dar mecanisme posibile ar putea fi: scaderea celulelor NK activate din sangele periferic, contracararea activitatii celulelor NK la locul implantarii, reducerea activitatii celulelor CTL (producatoarele majore de citokine Th1), infuzia pasiva a anticorpilor blocanti, reducerea capacitatii celulelor B de a produce autoanticorpi AAF si AAT si, nu in ultimul rand, ca ar contine anticorpi anti-idiotip care contracareaza direct multe din efectele de agresionare a autoanticorpilor, cum sunt AAF, protejand astfel trofoblastul. Femeile cu testul AAF pozitiv si care au, de asemenea, testul pentru activitatea anormala a NK pozitiv par sa beneficieze de imunoterapie selectiva cu gammaglobuline intravenos. Mai mult de 75% dintre femeile cu AAF pozitiv si care au crescuta activitatea celulelor NK au de asemenea anticorpi anti-fosfatidiletanolamina si/sau antifosfatidilserina. Se recomanda tratamentul cu Igiv pentru cazurile in care, in ciuda unor transferuri numeroase de embrion de buna calitate, implantarea nu a avut loc si este asociata cu activarea celulelor NK si unde exista antecedente personale sau heredocolaterale de boli autoimune in asociere cu testul pozitiv pentru celulele NK activate. In cazurile cu esec aloimun al implantarii si activare izolata a celulelor NK activate fara a avea si contextul clinic, nu exista in sine o indicatie pentru terapia cu Igiv, deoarece anumite femei cu NK activate concep si continua sa aiba sarcini sanatoase fara terapie cu Igiv. Tratamentul cu Igiv va fi initiat cu cel putin 7 zile inainte de transferul embrionului/blastocistului. Doza de Ig este de 400 mg/kg/zi timp de trei zile consecutiv, lunar pana cand celulele NK devin normale sau pana la 28 de saptamani de sarcina. Folosirea selectiva a imunoterapiei da posibilitatea de a obtine sarcini la multe paciente care au avut anterior esecuri repetate ale fertilizarii in vitro (4 sau mai multe).

Inhibitorul factorului de necroza tumoral (TNF inhibitor) Prin aceasta terapie s-a incercat contracararea actiunii TNF si raspunsul citokinic tip Th1. In prezent, nu sunt disponibile date despre eficacitatea unei astfel de terapii. Avand in vedere interesul lumii medicale pentru acest domeniu, este de asteptat sa se dezvolte in viitor noi strategii terapeutice. "
Ultima oară modificat Sâm Ian 23, 2010 7:21 pm de către miki70, modificat 1 dată în total.

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Dum Dec 06, 2009 3:53 pm

Sunt nevoita sa deschid ac capitol, pt ca "norocul" nu m-a sarit nici de data asta, am mai bifat o analiza proasta :(( .
Am aflat ca pt NK nu este eficient tratam cu cortizon ci numai cu IVIG sau Intralipid. IVIG e f f scump, 1500$/luna iar tratam tb facut pana scad NK sau pana in sapt 28 de sarcina. Intralipid nu se administreaza dc ai pb cu metabolizarea grasimilor iar eu am pb , colesterolul il am mai tot timpul mare.
Ieri am corespondat pe mail cu dr mea hematolog si mi-a spus ca a avut o pacienta cu NK care a luat 16mg medrol (nu stiu cat timp)si ca pot duce si eu sarcina la capat cu ac tratam dar imi tb o doza de anticoagulant mai puternic (medrolul coag sangele). Am citit ca medrolul poate da malformatii, doza mi se pare f f mare si tb luata mult timp pt ca NK poate da avort si intr-o luna mai avansata. :(
Am urmat intrebari : Ce tratam pot face aici in Romania pt NK mariti? Intralipid pot face chiar dc am pb cu colesterolul? Tratamentul cu cortizon este eficient ? Dc da, pana in ce luna poate fi facut tratam cu el si in ce gramaj a.i. sa nu afecteze copilul ?

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Dum Dec 13, 2009 5:53 pm

Mi-am facut PAP si mi-a iesit proces inflamator si candida :( dar tot raul e spre bine pt ca ac proces inflamator posibil sa-mi fi crescut NK-rile si mai cred ca au crescut de la tratam cu polidin facut inainte de ultimul ET. Polidinul are o gramada de carcalaci in el si sigur creste NK.
Dupa ce am aflat de NK i-am scris dr Uscatescu care mi-a raspuns imediat si mi-a spus ca-mi va face o schema cu heparina mai multa dc o sa iau medrol deoarece ac coag sangele, ca a avut o pacienta cu NK mari care a dus sarcina la capat iar doza de medrol care a luat-o a fost de 16 mg (mie mi se pare mult :( ) . Mi-e frica sa iau cantit asta de medrol , am citit ca poate da malformatii la bb :(( Prefer sa fac intralipid chiar dc stau prost cu colesterolul , o sa mi-l reduc drastic si o sa pap fara grasimi at cand o sa fac transfuzia. Intralipid-ul cred ca se gaseste decat in cadrul spitalelor, am gasit prospect pe net in ro dar in farmacii nu exista :( . Si dc il gasesc nu stiu cine mi-ar putea face transfuzia... cred ca tot Uscatescu ma salveaza.
Acum sunt mai linistita si un pic optimista, incep sa intrevad o raza de soare ;)

Avatar utilizator
Mademoiselle PasDeChance
Mesaje: 2330
Membru din: Vin Sep 11, 2009 6:21 pm
Localitate: Europe

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde Mademoiselle PasDeChance » Mie Dec 16, 2009 7:32 pm

Incredibil, Miki! Ai si NK?! Of!

Of, of, of! Ai ajuns sa te bucuri de candida & co, in speranta ca explica de ce NK sunt marite. Of! Eu sper din suflet ca asta sa fie cauza, sa tratezi si sa vindeci procesul inflamatoriu si sa constati ca NK au sacazut. Cand le verifici din nou, dupa cat timp ar fi sa scada?
33 de ani, la origine infertilitate masculina - OAS moderata, in fapt infertilitate mixta (problema feminina - rezolvata in prezent).

Martie 2008: FIV-ICSI1, reusit, sarcina gemelara, prim trimestru perfect, morfofetala perfecta, ulterior contractii puternice, spitalizare cinci saptamani repaus strict, din pacate nasterea prematura nu a putut fi evitata. :( ...Fetitele mele sunt ingeri.
...Ulterior s-a descoperit un sept uterin, rezecat in urma a trei histeroscopii operatorii (2008 - 2009). Doua histeroscopii de control ulterioare: cavitate uterina ok, endometru ok.
Iunie 2009: FIV2, primul ET nereusit; sept. 2009: TEC neconcretizat.
Ianuarie 2010: FIV3, primul ET nereusit; aprilie 2010: TEC - reusit, insa sarcina oprita din evolutie. :(
Oct. 2010: FIV4, primul ET (blastocist) - nereusit; martie 2011: TEC - neconcretizat.

Violently unhappy: FIV5, noiembrie 2011, nereusit.


Continuarea povestii, aici.

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Joi Dec 17, 2009 12:47 am

Da Raluca [floare] ma bucur ca am un proces inflamator si o candida :)) Abia in ian repet anal pt ca se face numai in Buc si tb sa ma duc special pt ea. Eu sper sa scada ac NK repede, am citit ca au "durata de viata" scurta si deci odata eliminat proc inflamator ar tb sa scada. Dar pb cred ca vine si de la polidin care nu stiu cat dureaza pana i se neutralizeaza efectul. Pe unde mi-ai umblat?? :ymhug:

Avatar utilizator
Mademoiselle PasDeChance
Mesaje: 2330
Membru din: Vin Sep 11, 2009 6:21 pm
Localitate: Europe

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde Mademoiselle PasDeChance » Joi Dec 17, 2009 12:55 am

Pare destul de plauzibil, din ce zici tu, ca NK supranumerare sa fie cauzate de infectie. Bine ca macar dispar repede. Duca-se!!

miki-miki scrie: Pe unde mi-ai umblat?? :ymhug:


Heh, important e ca m-am intors. ;;) Iar vineri la pranz imi aflu protocolul FIV!
33 de ani, la origine infertilitate masculina - OAS moderata, in fapt infertilitate mixta (problema feminina - rezolvata in prezent).

Martie 2008: FIV-ICSI1, reusit, sarcina gemelara, prim trimestru perfect, morfofetala perfecta, ulterior contractii puternice, spitalizare cinci saptamani repaus strict, din pacate nasterea prematura nu a putut fi evitata. :( ...Fetitele mele sunt ingeri.
...Ulterior s-a descoperit un sept uterin, rezecat in urma a trei histeroscopii operatorii (2008 - 2009). Doua histeroscopii de control ulterioare: cavitate uterina ok, endometru ok.
Iunie 2009: FIV2, primul ET nereusit; sept. 2009: TEC neconcretizat.
Ianuarie 2010: FIV3, primul ET nereusit; aprilie 2010: TEC - reusit, insa sarcina oprita din evolutie. :(
Oct. 2010: FIV4, primul ET (blastocist) - nereusit; martie 2011: TEC - neconcretizat.

Violently unhappy: FIV5, noiembrie 2011, nereusit.


Continuarea povestii, aici.

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Joi Dec 17, 2009 10:30 am

Da, imp e ca ai revenit :ymhug:
Ce-i si cu killerii astea, azi dimineata ma ustura in gat si ma bucurai :D , imi fugi gandul repede ca a scazut armata NK de la antib care le iau. Ma bucur si de o raceala :))

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Vin Ian 22, 2010 1:13 am

Sa va spun ce am aflat azi. Am rugat o prietena sa intrebe dr ei despre cazul meu. Raspunsul a fost ca tb sa tratez trombofilia in primul rand iar pt NK nu am voie sa iau cortizon deoarece la NK active cum am eu acesta ii va inmulti. Solutia ar fi progesteron cat mai mult (cred ca e vb de prog oral sau injectabil) sau imunoglobulina.

Gasii asta:
"A model of hormonal regulation of NK cells in pregnancy. In pregnancy, progesterone causes a decrease in peripheral NK cell numbers, activation, and cytotoxicity via direct action on NK cells and/or through promoting Th2 cytokine and PIBF production by T cells. It also facilitates NK cell homing to the endometrium, via inducing expression of homing receptors and addressins on peripheral NK cells and the endometrium, respectively, and possibly through induction of VEGF and MIP-1ß expression by the endometrium. Endometrial stromal cells, under the influence of progesterone, produce IL-15, prolactin, and likely other unidentified factors, which may regulate uNK cell proliferation, differentiation, and production of cytokines and other molecules that support placental and trophoblast development and promote local immunomodulation. , CD56bright CD16– NK cells; , CD56dim CD16+ NK cells."
Imagine


Cortizonul nu facea decat ca NK sa nu atace embrionul/placenta dar ei eliminau in continuare cytokinele care sunt toxice. Solutia este sa-i reducem sau macar sa le slabim activitatea . Eu imi cresc Th2 cu ceai verde , sper sa ajute iar sapt viitoare cand voi repeta anal sa vad killeri mai putini.

Tot dr a spus ca tb sa-mi fac anal pt herpes sa vad dc virusul e activ, sunt posesoare de virus si culmea e ca mi se declanseaza dupa FIV :( . Dc e activ ceea ce cred ca da tb sa fac un tratam inainte de FIV cu VALTREX . Eu nu mai dau banii pe analiza, stiu ca am virusul si cum mi se declanseaza mereu la FIV trec direct la tratam . Dc ar tb sa iau cortizon ac imi va slabi sist imunitar si mi se va declansa herpesul.

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Pb imunologice o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Vin Ian 22, 2010 5:24 pm

Eu credeam ca Valtrex mi-a fost rec doar pt herpes dar se pare ca scade NK. Super!!!!!!

Cine doreste poate citi aici http://www3.interscience.wiley.com/jour ... 1&SRETRY=0 un studiu despre efectul vaciclovirului( Valtrex) asupra NK

Avatar utilizator
Elenada
Mesaje: 172
Membru din: Sâm Sep 12, 2009 7:10 pm
Localitate: Bucuresti

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde Elenada » Sâm Ian 23, 2010 4:32 pm

miki foarte interesant
o sa ii zic prietenei sa intre si ea la subiectul asta sa va conversati.
merci
esti o adevarata enciclopedie. bine ar fi fost sa nu ai probleme si sa nu fii nevoita sa stii atatea.
Elenada mamica fericita de gemenasi pretiosi Ana Maria si Matei Stefan 18 iulie 2009

In 2006 la varsta de 26 de ani eu si 28 de ani sotul am primit diagnosticul de infertilitate primara cauza masculina - Astenoteratospermie severa, lichid ejaculat 0,8 ml, nr spermatozoizi 120 mil/ml, mobilitate A+B = 0.
martie 2008 FIV+ICSI la Giulesti nereusit
noiembrie 2008 FIV+ICSI+IMSI reusit in Viena la cinica Wunschbaby
iulie 2009 veneau pe lume gemenasii nostri Ana si Matei :)

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Sâm Ian 23, 2010 7:19 pm

Elena o astept pe prietena ta . Da... ce mi-ar fi placut sa nu fi citit atatea despre infertilitate, sa fi fost o inocenta , sa nu stiu pe unde sunt ovarele, cum se formeaza gigeii...... . Dar dc nu aveam pb asta poate aveam altele mai urate asa ca imi duc sacul cum pot si nu comentez ca e greu, acum mi se pare ca s-a mai usurat ;) si sunt optimista. 2010 va fi anul meu.

Avatar utilizator
Elenada
Mesaje: 172
Membru din: Sâm Sep 12, 2009 7:10 pm
Localitate: Bucuresti

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde Elenada » Sâm Ian 23, 2010 10:13 pm

Cu siguranta va fi anul tau daca asta simti Miki. Sa te ajute Dumnezeu.
Elenada mamica fericita de gemenasi pretiosi Ana Maria si Matei Stefan 18 iulie 2009

In 2006 la varsta de 26 de ani eu si 28 de ani sotul am primit diagnosticul de infertilitate primara cauza masculina - Astenoteratospermie severa, lichid ejaculat 0,8 ml, nr spermatozoizi 120 mil/ml, mobilitate A+B = 0.
martie 2008 FIV+ICSI la Giulesti nereusit
noiembrie 2008 FIV+ICSI+IMSI reusit in Viena la cinica Wunschbaby
iulie 2009 veneau pe lume gemenasii nostri Ana si Matei :)

chrihening

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde chrihening » Sâm Ian 30, 2010 8:55 pm


Avatar utilizator
oachi82
Mesaje: 13
Membru din: Lun Sep 14, 2009 9:01 pm
Localitate: PIATRA NEAMT

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde oachi82 » Lun Feb 01, 2010 9:48 pm

Miki,

Spune-mi te rog daca toate analizele imunologice scrise de tine mai sus se pot face intr-un singur loc ? Scriai ceva de Victor Babes , de ex. .... Stii daca se mai pot face si in alt oras , de ex. in Iasi ?Adica eu nefiind din Bucuresti si facand atata drum doar pentru aceste analize , mi-ar prinde bine daca le-as "impusca "pe toate dintr-un foc. Ai ceva sfaturi in privinta lor ? Eu n-am facut pana acum decat analizele clasice, care le prescriu toti, dar din lista de mai sus nu stiu sa fi facut vreuna si as vrea sa le exclud ... sau nu ....
Multumesc [floare]

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Lun Feb 01, 2010 10:13 pm

Elena :-* multumesc
Oachi Din lista de mai jos ce am scris cu rosu se face numai la Buc la Institutul Victor Babes de pe Splaiul Unirii si costa 260 ron, sau tot contra cost la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Carol Davila din Bucuresti, str. Mircea Vulcanescu nr.88 sector 1. (eu recomand V Babes) Restul se pot face si la alte laboratoare, de ex Synevo. Imunofenotiparea de limfocite e f imp deoarece afli dc ai NK mariti sau alte limfocite. Un dezechilibru al lor duce la infertilitate. De aceea dc ajungi la V Babes fa-le pe toate, sunt mult mai ieftine decat la Synevo. Nu stiu sigur dc cei de la Babes fac si anticorpii antisperma.

-Imunoglobulina G (IgG)
-Imunoelectroforeza
-Imunofenotipare limfocitara (limfocite B, T si NK) -
-ATPO
-Anticorpi antisperma(ambii soti)
-Factor antinuclear (FAN)
-Anticorpi antiADN

Avatar utilizator
oachi82
Mesaje: 13
Membru din: Lun Sep 14, 2009 9:01 pm
Localitate: PIATRA NEAMT

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde oachi82 » Mie Feb 03, 2010 10:52 pm

Multumesc mult, Miki, pentu informatii,am observat ca esti un "as" in materie [floare]
Poti sa mai imi spui daca la Victor Babes pot sa sun inainte , sa ma programez din timp ? Trebuie sa te duci tot asa dimineata, pe nemancate ? Le-as face pe toate acolo, chiar daca anticorpii antispermatici nu-i fac ei ....Ai idee si de un cost aproximativ ? Daca nu , o sa incerc sa ii intreb la telefon.Hai ca te-am umplut de intrebari, dar cand te duci in necunoscut e bine sa stii cat mai multe.
Ce ai mai facut cu NK ? Ti-ai repetat analizele ?

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Dum Feb 07, 2010 6:55 pm

Scuze , abia acum am citit intrebarea ta . Nu tb sa suni pt programare. Anal se fac pe nemancate si poti lasa o adresa de mail pt a primi rezultatul.
Posibil sa faca si anticorpii antispermatici, nu stiu , poti suna la tel 3192732, 3192733 int 209 sau 215 E-mail imunop@vbabes.ro
Nu am apucat sa repet NK pt ca sunt pe div tratam acum si mi-e ca arunc banii degeaba pe anal.

Avatar utilizator
oachi82
Mesaje: 13
Membru din: Lun Sep 14, 2009 9:01 pm
Localitate: PIATRA NEAMT

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde oachi82 » Lun Feb 08, 2010 11:05 pm

Inca o data, Miki, multumesc :-* Dupa ce o sa fac analizele , o sa anunt daca se pot face la ei si anticorpii, sa fie actualizate informatiile ...
Bafta in ceea ce mai incerci :ymhug: ....

Avatar utilizator
Mademoiselle PasDeChance
Mesaje: 2330
Membru din: Vin Sep 11, 2009 6:21 pm
Localitate: Europe

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde Mademoiselle PasDeChance » Joi Feb 18, 2010 8:54 pm

Miki, uite un articol (nu m-ar mira ca tu sa-l fi citit deja, la cat te informezi, dar il semnalez poate mai sunt persoane interesate) despre problemele imunologice si pierderea de sarcina: Immunology May Be Key To Pregnancy Loss http://www.inciid.org/article.php?cat=immunology&id=522

Si un update aici: http://www.inciid.org/article.php?cat=immunology&id=374
33 de ani, la origine infertilitate masculina - OAS moderata, in fapt infertilitate mixta (problema feminina - rezolvata in prezent).

Martie 2008: FIV-ICSI1, reusit, sarcina gemelara, prim trimestru perfect, morfofetala perfecta, ulterior contractii puternice, spitalizare cinci saptamani repaus strict, din pacate nasterea prematura nu a putut fi evitata. :( ...Fetitele mele sunt ingeri.
...Ulterior s-a descoperit un sept uterin, rezecat in urma a trei histeroscopii operatorii (2008 - 2009). Doua histeroscopii de control ulterioare: cavitate uterina ok, endometru ok.
Iunie 2009: FIV2, primul ET nereusit; sept. 2009: TEC neconcretizat.
Ianuarie 2010: FIV3, primul ET nereusit; aprilie 2010: TEC - reusit, insa sarcina oprita din evolutie. :(
Oct. 2010: FIV4, primul ET (blastocist) - nereusit; martie 2011: TEC - neconcretizat.

Violently unhappy: FIV5, noiembrie 2011, nereusit.


Continuarea povestii, aici.

Avatar utilizator
miki70
Mesaje: 314
Membru din: Joi Sep 24, 2009 8:23 am

Re: Problemele imunologice - o cauza a infertilitatii

Mesajde miki70 » Dum Mar 07, 2010 8:48 pm

Un site f interesant http://www.rialab.com/faqs.php
Uff, degeaba am marit progesteronul, rez a fost la fel. Bag de seama ca singura terapie buna este cu IVIG :(


Înapoi la “Infertilitate.”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator