Mesajde Loredana » Vin Oct 09, 2009 9:47 pm
``Conform datelor literaturii, primul loc în structura infertilităţii îl deţin factorii tubo-peritoneali . Actualmente există un şir de publicaţii ce elucidează etiopatogenia, aspectele de diagnostic şi de tratament al infertilităţii tubo-peritoneale . S-a demonstrat că infertilitatea tubară este, de regulă, o complicaţie a bolii inflamatorii pelvine acute, recidivante sau cronice. Westrom LV a notat că femeile cu inflamaţie pelvină acută au risc sporit de a dezvolta infertilitate de origine tubară şi sarcină ectopică. Rata infertilităţii creşte cu 15% după un episod de infecţie, cu 30% - după 2 şi cu 50% - după 3 şi mai multe episoade.
Printre agenţii microbieni implicaţi în survenirea BIP un rol primordial se acordă infecţiei cu Chlamydia trachomatis . Se consideră că infecţia chlamydiică cronică determină alterarea anatomiei şi a fiziologiei trompelor uterine, cu formarea frecventă de hidrosalpinx . În ultimii ani, o arie tot mai importantă de cercetare revine studiului aspectelor imunologice ale procesului reproductiv. S-au acumulat date ştiinţifice care demonstrează că, în caz de inflamaţie pelvină, în special cu formare de hidrosalpinx, se produc dereglări imunologice generale şi locale, care împiedică survenirea sarcinii sau o pun sub pericol de întrerupere.
Una dintre metodele de bază de tratament al infertilităţii tubo-peritoneale o constituie chirurgia laparoscopică . Eficacitatea acestei metode în restabilirea funcţiei reproductive însă rămâne redusă . Se consideră că eşecul tratamentului operatoriu e cauzat de schimbările distructive ale peretelui tubar şi ale aparatului cilio-fimbrial, modificările imunologice peritoneale . De asemenea, laparoscopiile repetate au constatat o rată înaltă de reobturare a părţilor ampulare ale trompelor uterine .
Metoda de fertilizare in vitro şi de transfer intrauterin al embrionului este o metodă modernă de tratament al cuplului infertil. Una dintre indicaţiile de bază pentru efectuarea acestei proceduri poate fi obstrucţia tubară. De aceea pacientelor la care tratamentul conservator-endoscopic a fost ineficient li se recomandă, de regulă, reproducerea asistată . În acelaşi timp, în literatură sunt date care relatează că prezenţa hidrosalpinxului influenţează negativ rezultatele FIV, iar tubectomia bilaterală, înainte de procedura FIV, sporeşte şansele de obţinere a sarcinii .
Actualmente însă sunt neelucidate mecanismele patogenetice prin care obstrucţia tubară, în special, cu formare de hidrosalpinx, afectează procesul reproductiv. Rămâne incertă eficacitatea clemării istmice preventive înainte de procedura FIV. Nu este determinată tactica de reabilitare a funcţiei reproductive la femeile cu hidrosalpinx prin reproducerea asistată. Reieşind din aceste considerente, se cere efectuarea unor studii ştiinţifice aprofundate, ce ar elucida aspectele patogenetice ale infertilităţii tubare şi ar stabili criterii de selectare a pacientelor către reproducerea asistată şi indicaţiile pentru efectuarea profilactică a clemării tubare proximale. Aceasta ar permite nu numai sporirea eficacităţii tratamentului infertilităţii tubare, dar şi reducerea termenelor de diagnostic şi de tratament, cu obţinerea sarcinii la o vârstă optimală, cu riscuri minime pentru sănătatea mamei şi a copilului. ``
NICIODATĂ SĂ NU SPUI "NICIODATĂ"
infertilitate tubară
![[gravi]](./images/smilies/enceinte.gif "gravi")
![[floare]](./images/smilies/smiley_flower.gif "floare")
