Post
by jurnaldefiv » Fri Aug 25, 2017 11:13 am
Raissa34 wrote:Fete dragi

crizele de nervi acum sint inerente... se descarca psihicul de la atita tensiune. Fiecare raspunde cum poate, mai o cearta, mai un plins, dar OR SA TREACA! Va zic si eu ca si Cristi_per, cred ca increderea ca Dumnezeu ne va ajuta ne pune pe picioare in momentele grele.
Jurnalutza nu esti singura, sotul tau a zis si el la nervi ce a zis, nu inseamna ca nu il intereseaza. Cred ca daca intrebi pe aici, fiecare am avut show-uri din astea cu barbatii la un moment dat. Noi ne concentram pe fiv, uitam sa-i intrebam si pe ei sa le dam ocazia sa se descarce si ei. Vor sa para tari in fata noastra si braveaza. Fii tu fata buna si nu te supara pe el
Cris, cu sinii si eu am fost la fel, la prima ma dureau de mama mama, la a doua nimic. Inteparturi, dureri diverse, junghiuri... o sa le tot vinezi draga de tine pina la beta. Hai ca mai e un pic

Al meu e destul de dificil de facut sa se descarce... el considera ca asa e el barbat, tinand totul in el, eu cand vad ca totul e ca si cand am planifica un concediu la mare si nu un copil cu tratamente si proceduri atat de complicate si solicitante .... ma apuca nervii ca uneori chiar ma gandesc ca nu ii pasa, ca il enerveaza, sau cel mai grav, ca ma invinuieste pe mine. Dar macar cat nu erau rostite niste cuvinte, ma puteam controla si ma gandeam ca e doar mintea mea prea stresata. Iar mie in timp am ajuns sa imi fie teama sa ii spun ca ma incearca sentimente de ingrijorare, uneori groaza, sau sa ii spun ca simt una sau alta, si ca eu ma gandesc ca inseamna una sau alta... stiu ca ei oricum e irelevant sa fie bombardati cu orice interpretare a unui partz, cum facem noi, dar ma astept sa respecte pur si simplu ca trec printr-o perioada delicata. Asta ma scoate din minti, ca imi reproseaza ca sunt agitata uneori, ca si cand as plange in batista si m-as jeli in fiecare zi, si nu intelege ca nu imi PROPUN asta ci pur si simplu in unele momente ma asalteaza sentimentul de disperare, de parere de rau ca ce naiba am gresit de ni se intampla asta si trebuie sa fie asa greu, si spaima de esec.... si atunci UNEORI, RAR! am nevoie ca el sa fie intelegator, tolerant, nu sa se enerveze si sa imi spuna reprosuri care imi fac si mai mult rau decat imi e mie incontrolabil in momentele alea. Imi zice ca eu asa ingrijorata sunt mereu, ca atunci cand oi fi cu burta la gura cum o sa mai fiu (?! cum dracu' sa fiu? ingijorata pana cand o sa imi tin copiii in brate!!!!! ), ca asta cu hormonii sunt baliverne.

Inca sunt furioasa pe el.... deci destul de departe de starea in care ar trebui sa fiu dar... o sa ma calmez, eventually...

Last edited by
jurnaldefiv on Fri Aug 25, 2017 1:02 pm, edited 1 time in total.
eu 34 el 26 in 2016 cand am inceput.
2016 - 3 IA ciclu natural (Giulesti), nereusite.
FIV1 Dec 2016 (Giulesti), 2 blasto, 6 morule.
ET
1 Dec 2016 2 blasto, beta z10 49.9, SOE 7s.
FET
2 Mar 2017 2 morule, beta negativ.
FET
3 Aug 2017 2 morule, beta negativ.
FET4 Ian 2018 anulat-opriti din evolutie la decongelare).
FIV2 Mar 2018 (Unica Praga): 2 z3, 3 blasto.
ET
4 Mar 2018 2 embrioni z3, beta negativ.
FET
5 Iul 2018 2 blasto, beta negativ.
FIV3 Nov 2018 (Columna/ASSMB): 4 blasto.
ET
6 Nov 2018 1 blasto 2AA, beta z8 34.5.
August 2019 - suntem parinti! mami si tati fericiti de bebe minunat Ianis Andrei
Doamne, Iti multumim! ramai langa noi si te rugam, mai ingaduie-ne o minune.
FET
7 Oct 2020 1 blasto 4AA, beta z7 24.9, z9 44.86, z11 27.67, z13 7, sarcina biochimica.
FET
8 Feb 2021 1 blasto 5AA, beta negativ.