FIV in Romania

[irisana]

Iti doresc multa multa bafta, sa fie cu succes de data asta!

Multumesc!! Sper...dar...sunt cam pesimista

Doamne ajuta Alina1980! Cred ca toata lumea iti doreste sa fie cu succes! Chiar avem nevoie de niste vesti bune pe aici; ar fi ca o gura de aer proaspat! Nici nu stiu de cand nu am mai auzit de un beta pozitiv!

Daaaa, a trecut mult timp de cand am avut vesti bune. Sper ca toamna asta sa curga cu beta pozitiv!!!!

[irisana]

Galadriel, multumesc pentru ce ai scris si pt cum ai scris
Desi recunosc ca ma cuprind tot felul de griji si temeri si ma rascoleste mesajul...dar este bine sa ma tina cineva cu picioarele pe pamant.

[Lavender]

Fetelor se pare ca la mine s-au modificat planurile. Initial ne-am decis sa plecam la Praga sa transfer ce am acolo dar dupa ce le-am scris celor de la clinica acestia mi-au cerut niste analize suplimentare gen TSH, prolactina etc si sa repet testul PAP. Nu am apucat sa le fac pentru ca a inceput menstruatia si PAP nu se face in timpul ciclului; de fapt cel mai indicat e recoltarea undeva la jumatatea acestuia.

Nu inteleg inca cu ce ii ajuta pe cehi aceste investigatii dar nu comentez si le voi face; cert e ca transferul pe ciclul de luna asta nu va fi la Praga.
De asemenea, pentru ca eu am piticii mei cu histero, nici cehii nu vad necesara o noua histeroscopie. Deci sunt in acord cu dr mea.

Ca atare, ca sa nu pierd timp, am decis sa fac transfer cu blastocistul pe care il mai am la Columna. Sincera sa fiu nu imi pun deloc sperante in acest FET. Stiu ca suna aiurea si ca ar trebui sa cred in fiecare embrion si sa ii dau sansa dar asa cum am mai povestit aici, dna dr Behir mi-a zis ca nu arata prea bine!!! Deci nici nu stiu daca va rezista dezghetului.

Problema e ca dna dr Andronescu e in concediu si revine pe 10 oct. Am discutat cu dansa si m-a redirectionat la cine sa ma duc pentru eco ( dna dr Carpus Ioana) iar pentru dozarile hormonale mi-a lasat recomandarile in RM si doar ma duc si zic sa se uite in sistem. Estimativ ovulatia ar fi undeva intre 6-8 octombrie deci transferul 11-13 oct.

Totodata, in acest moment ne gandim daca, in situatia in care FETurile vor avea final neasteptat, sa mai fac FIV prin ASSMB ( ar fi la final de noiembrie) sau sa ma duc direct pe ovodonatie. Fiecare are o limita si oricat de mult tanjesc sa am un copil trebuie sa accept ca poate pentru mine nu este menit sa fie cu materialul meu genetic si sa trag linia aici. Asta e viata si din fericire pentru cineva ca mine care adora copiii exista si varianta 2. Si incep sa simt deja ca poate as pierde timpul cu un alt FIV cu ovocite proprii si nici eu si nici sotul meu nu meritam un eventual chin care ar veni odata cu alte esecuri. Este de rumegat si trebuie sa fiu realista ca totusi am 41 ani.

Te înțeleg ca te gândești la donate, tu știi cel mai bine cat ești dispusă sa duci. Nu e neaparat de vârsta, poți reuși și la 41 de ani. Cred ca mai degrabă faptul ca ai suficiente încercări cu ovocitele tale ca sa poți decide dacă vrei sa mergi pe drumul acesta mai departe.
Oricum, te sfătuiesc sa ai încredere pana la capăt. Mai si totuși 2 șanse cu materialul tău. You never know! Și eu eram tare sceptica ultima data și deja studiam clinici pentru donate, căci asta urma in toamna.
Te aștept cu vesti bune!!!
Pupicei

[Lavender]

Bună tuturor. Până de curand săpt de sarcina se calculau in functie de data transferului si corespundeau exact cu măsurătorile de la ecograf. (+/- o zi). Acum 4 săpt bebe la eco era mai mic cu o săpt, acum 2 sapt iar mai mic cu o săpt, si acum ultima dată mai mic cu 12 zile conform măsurătorilor de la eco. .....Astfel data probabilă a nasterii tot creste......E prima sarcina, am facut clexane preventiv pana la 16 săpt, acum iau doar aspenter + pastile, ovule, supozitoare pt contractii si col scurtat( am risc de nastere prematura). Conform transferului am 28 de săpt, conform ecografie am 26+2zile, si conform ultimei menstruatii as avea 29+2 zile... Luni merg la control iar sa vad evoluția, dar ultima dată doctorita care ma vede nu părea îngrijorată de diferențe si sincer nici eu nu am realizat atunci prea multe.......sunt in ceata....sa inteleg ca bebe creste greu, sa fie vreo restricție de crestere? Ce as putea sa fac?

Buna! Trebuie sa discuți cu medicul care îți monitorizează sarcina in mod curent sa calculezi cu el corect in ce săptămâna ești după data concepției, care este și data punctiei dacă ai făcut cu fiv.
Și la mine sunt decalaje un funcție de cine îmi face ecografia. La morfologie când merg îmi arată ca e mai mic bebele cu o săptămâna, căci calculează după data menstruației. Doar ca din cauza tratamentului de fiv menstruația nu este regulata. Când pun data punctiei, la controalele regulate la medicul meu, iese ok, chiar mai mare cu 2 zile.
Exista calculator de sarcina pentru fiv pe net. Poți verifica acolo da vezi exact in ce săptămâna ești.

Mulțumesc pentru raspuns. Acum inteleg ca sunt normale niste diferențe in functie si de măsurătorile medicului de la ecograf. Doar sa nu fie prea mari, la mine încă e bine. Oricum acum stiu sa discut si cu medicul, uneori frica asta vine si din lipsa de informații! ❤

Mult succes și sarcina ușoară. Și tine aproape medicul curant, mergi cu lista de întrebări la el și nu pleci pana nu ai răspunsuri!

[Lavender]

Buna fetelor!
Joi 19.09. am facu FET cu 2 blasto...unul gata de eclozare(nu stiu daca m-am exprimat bine) iar celalalt foarte bun ..asa mi-a spus embriologa.
Nu stiu la ce sa sper....sunt foarte stresata

Mult succes! Sa fie cu noroc!

[Lavender]

Bună fetelor, azi am inceput si eu stimularea. Azi si maine fac cetrotide si de luni rekovelle plus menopur, nu am mai facut asa deci pt mine e un pic ciudat dar ma obisnuiesc repede . Dr a rămas surprinsă de nr foliculilor pt ca se aștepta să fie mai mulți avand in vedere valoarea amh-lui, am doi pe orarul drept si 8 pe orarul stâng.
DeeDee ai ceva vești?
Doamne ajuita sa reusim cu toate

Ținem pumnii sa vii cu vesti bune!

[Alina1980]

Azi sunt in ziua a 6 dupa transfer. Am usoare durei de burta si intepaturi prin ovare. Sânii sunt total detensionati. ...
Nu pot decât sa sper..
Pe 01.10 fac testul beta

[alexiaalexandra22]

Succes Alina 80!

[irisana]

Azi sunt in ziua a 6 dupa transfer. Am usoare durei de burta si intepaturi prin ovare. Sânii sunt total detensionati. ...
Nu pot decât sa sper..
Pe 01.10 fac testul beta

Hai ca mai ai cateva zile, rabdare multa si bafta multa!

[CrissPatri]

Fetelor, din seria "Nu m-a întrebat nimeni, dar eu totuși răpsund", mă bag si eu în seamă cu niște observații vis-as-vis de povestea cu vârsta avansată și ovocitele donate.
M-a "triggered" Lorelei cu citatul din ultimul meu mesaj pe grupul FB, în care mă refeream la victoria fantastică a dnei Udrea, însărcinată la 44 de ani tocmai când era fugară în Costa Rica, pe când de fapt la 43-44 de ani șansele de a reuși prin FIV cu ovocite proprii sau natural cu istoric de infertilitate sunt catastrofal de mici, spre imposibile. Nu-mi retrag comparația cu aterizarea extratereștrilor în balcon.
Între timp, a mai apărut o figură celebră în peisajul românesc și a declarat că a rămas gravidă natural la 50 de ani (da, da, ați citit bine, nu dați fuga la Visine). Prin urmare, discursul public de la noi cu privire la fertilitate este HALUCINANT. Iar educația pe subiect, inclusiv în rândul ginecologilor, este adesea ZERO. Altfel nu se explică de ce sunt femeile sfătuite să tot încerce natural, așa, câte 5 ani, între 35-40 de ani, poate poate. Poate poate daca făceau 1-2-3 FIV-uri cu ultimele lor ovocite bune nu trebuiau să audă la 39-41 că șansele lor sunt, generos, pe la 5%.

For the record, eu sunt un caz care a încercat 3 FIV-uri cu ovocite proprii între 39-40 de ani și l-a oprit singură pe al 4-lea, din lipsă de răspuns optim. Sunt pe forum diverse însemnări în care am povestit în detaliu ce și cum, nu de asta sunt acum aici. Da, în momentul de față, de motive personale ce nu au nicio treabă cu acceptarea realității, ci doar cu un moment biografic nefast, vorbesc de pe margine.
Sunt aici ca să vă rog sa nu va lăsați amăgite de mirajul reușitei automate cu ovocite donate. Adica să nu amânați nici această variantă, foarte greu de acceptat, deoarece cunosc deja personal cazuri în care și așa, cu material genetic feminin donat, reușita s-a lăsat așteptată, nu a venit deloc sau a fost nevoie de pasul următor, și mai dificil emoțional, al dublei donări sau al embrioadopției. Și a mai durat și asta încă vreo 2-3-4 ani, ani în care te afunzi în disperare, depresie și probleme financiare, pentru că un FIV cu donate începe de la 5000 de euro. Nu, ovocitele congelate oferite acum de clinicile românești nu sunt o șansă bună. Tot în Cehia sau Grecia ajungeți, deci adăugați lejer înca 1000-1500 pe cazare, mese, transport, medicație și investigații de pregătire.
Nu pierdeți din vedere factorul masculin - o spermogramă mai puțin perfectă poate da probleme inclusiv la donate. NU, clinicile nu garantează blastociști în cazul donatelor decât dacă spermograma e bună. In restul cazurilor, e la noroc. Cehii stimulează usor donatoarele, deci primești cam 6-8 ovocite, cu noroc 9-10. Din care dacă rămâi cu 2-3 blastociști cu o spermogramă imperfectă e chiar bine. Evident, vorbim despre femei donatoare foarte tinere, la cerere poți primi donatoare cu fertilitate dovedită.

Încă 2 lucruri mai spun și nu vă mai plictisesc - un blastocist obținut dintr-un ovocit tânăr e cu totul altceva decât unul "provenit" dintr-un ovocit "bătrân" (regret, dar îmbătrânirea nu e o boală sau o rușine, ci un lucru firesc). Cunosc personal pe cineva care a obținut la 42 de ani șase blastociști și tot degeaba, nu mai pun la socoteală nenumăratele cazuri despre care am tot citit. Blastociști la greu, sarcină evolutivă sau copil născut - zero. Psihic, te poate termina toată încercarea asta - îmi vine în minte un caz de pe fertility firends care a făcut peste 30 de FIV-uri naturale după ce a reușit, incredibil, să aibă o fetița prin FIV cu un singur embrion de ziua 3 la 39 de ani. Momentan e out of job, intr-o depresie cumplită și punea pe forum întrebarea dacă credem că e dusă. Mie mi se rupe inima când aud așa ceva.
Stiu că suntem blocați în numere și că ne dă speranță că uite, suntem la 39- 42 și încă obținem embrioni care par ok. Poate data viitoare va fi jackpot. Nenumărate studii arată cam care e realitatea genetică cu acești embrioni aparent morfologic ok in cazul pacientelor de 42-43 de ani - 90% sau chiar toți sunt aneuploizi. Departe de mine gândul de a vă descuraja. Din contră, aș vrea să nu uitați un lucru - îmbătrânirea genetică și erorile ce apar în desjuncție (de unde "incompetenta" genetică a ovocitelor bătrâne) nu pot fi corectate în niciun fel. Ele sunt un dat al naturii și al speciei noastre, care oricum are cea mai mare rată a aneuploidiilor embrionare. Mai pune în ecuație și un spermatozoid imperfect si te abonezi la ceva ce poate fi mult mai rău decât beta negativ - o biochimică sau un avort.

Al doilea și ultimul lucru - nu uitați că un uter de 44-46 nu e același lucru cu un uter sub 40. Studiile arată o curbă descendentă inclusiv pe reușita cu donate la vârste în jur de 45, deci faptul că aveți undă verde în UE până la 50 nu e motiv să amânați.
Închei prin a va spune că știu ca nu te poti elibera de "obsesia" propriei moșteniri genetice decât dacă încerci, chiar cu șanse de aterizarea extratereștrilor, cu ovocite proprii. In momentul de față, vă spun sincer că aș fi preferat să mă opresc la primul FIV ratat și să mă adun rapid anul trecut. Stiu, rațional, că nu as fi putut. Am suferit absolut devastator după legătura genetică, și aș fi vrut să n-o fi făcut, pentru că am realizat, ultra-tardiv, că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor. Mai mult, copilul trebuie să aiba părinți în viață până cel puțin după 30 de ani. 45 +30 = 75.

Am scris tot romănoiul ăsta profitând de caliatea absolut decentă a discursului de pe acest forum, unde activează participante de o calitate umană și o decență extraordinare. Lorelei (draga mea Lorelei), Jurnalut, Georgiana, Yminodora, Acmi, Miha80, toate fetele de aici de fapt, la care mă gândesc mereu cu drag și cărora le țin pumnii sau mă bucur pentru reușitele lor, sunt un grup minunat. Nu se compară atmosfera de aici cu cea de pe grupul FB, unde am citit faze năucitoare chiar de la o admin (s-a corectat rapid după ce le-a numit pe donatoarele de ovocite "vânzătoare de ovocite", după ce am sărit ca pantera, dar, na, a zis-o pentru că a gândit-o. Mai face ordine Nicole, dar nici ea nu e paznic pe 10.000 de utilizatori. Fore the record, donatoarele în Cehia primeau, după ultimele info pe care le am, 500 de euro. Halal "vânzare".)

O să mai intru din când în când să vă obosesc, n-ați scăpat. Să reușiti fetelor, vă doresc din tot sufletul. Vă îmbrățisez.

Imi vine sa salvez mesajul asta undeva si sa il am mereu sa il citesc, regăsesc toate aspectele pe care le atingi in postarea asta, si cred ca ar trebui citit de cat mai multe persoane.
Intr-adevar, si eu sunt activa pe pagina de facebook însă fac parte din tabăra "timiziilor" nu comentez, dar citesc regulat ce se posteaza, nu se compara cu forum ul.
Iti doresc sa ti se împlinească visul de a deveni mama, cât mai curând. Te îmbrățișez

[Alina1980]

Azi a 7 zi dupa transfer...am ceva scurgeri maronii...cred ca vin urâtii..s-a dus si ultima speranta

[alexiaalexandra22]

Alina 1980...cred ca e de la implantare....mai mult ca sigur!Stai linistită că e de bine!Bravo!!!!

[Alina1980]

Alina 1980...cred ca e de la implantare....mai mult ca sigur!Stai linistită că e de bine!Bravo!!!!

Alina 1980...cred ca e de la implantare....mai mult ca sigur!Stai linistită că e de bine!Bravo!!!!

Alex , multumesc de incurajari..dar nu cred. Sunt foarte pesimista. La sarcina trecuta obtinuta nu am avut nici un simptom..nici de sarcina ,nici de CM

[alexiaalexandra22]

Eu in ziua 8 de la crioet avut asa si ceva dureri...Si a fost bebe...iti spun sigur ca e de la implantare!Fii optimistă,draga mea!Cand trebuie sa-ti vina uratii?

[Alina1980]

Eu in ziua 8 de la crioet avut asa si ceva dureri...Si a fost bebe...iti spun sigur ca e de la implantare!Fii optimistă,draga mea!Cand trebuie sa-ti vina uratii?

Eu in ziua 8 de la crioet avut asa si ceva dureri...Si a fost bebe...iti spun sigur ca e de la implantare!Fii optimistă,draga mea!Cand trebuie sa-ti vina uratii?

Pe 2 octombrie

[alexiaalexandra22]

Sigur nu sunt uratii

[Lorelei]

Fetelor, din seria "Nu m-a întrebat nimeni, dar eu totuși răpsund", mă bag si eu în seamă cu niște observații vis-as-vis de povestea cu vârsta avansată și ovocitele donate.
M-a "triggered" Lorelei cu citatul din ultimul meu mesaj pe grupul FB, în care mă refeream la victoria fantastică a dnei Udrea, însărcinată la 44 de ani tocmai când era fugară în Costa Rica, pe când de fapt la 43-44 de ani șansele de a reuși prin FIV cu ovocite proprii sau natural cu istoric de infertilitate sunt catastrofal de mici, spre imposibile. Nu-mi retrag comparația cu aterizarea extratereștrilor în balcon.
Între timp, a mai apărut o figură celebră în peisajul românesc și a declarat că a rămas gravidă natural la 50 de ani (da, da, ați citit bine, nu dați fuga la Visine). Prin urmare, discursul public de la noi cu privire la fertilitate este HALUCINANT. Iar educația pe subiect, inclusiv în rândul ginecologilor, este adesea ZERO. Altfel nu se explică de ce sunt femeile sfătuite să tot încerce natural, așa, câte 5 ani, între 35-40 de ani, poate poate. Poate poate daca făceau 1-2-3 FIV-uri cu ultimele lor ovocite bune nu trebuiau să audă la 39-41 că șansele lor sunt, generos, pe la 5%.

For the record, eu sunt un caz care a încercat 3 FIV-uri cu ovocite proprii între 39-40 de ani și l-a oprit singură pe al 4-lea, din lipsă de răspuns optim. Sunt pe forum diverse însemnări în care am povestit în detaliu ce și cum, nu de asta sunt acum aici. Da, în momentul de față, de motive personale ce nu au nicio treabă cu acceptarea realității, ci doar cu un moment biografic nefast, vorbesc de pe margine.
Sunt aici ca să vă rog sa nu va lăsați amăgite de mirajul reușitei automate cu ovocite donate. Adica să nu amânați nici această variantă, foarte greu de acceptat, deoarece cunosc deja personal cazuri în care și așa, cu material genetic feminin donat, reușita s-a lăsat așteptată, nu a venit deloc sau a fost nevoie de pasul următor, și mai dificil emoțional, al dublei donări sau al embrioadopției. Și a mai durat și asta încă vreo 2-3-4 ani, ani în care te afunzi în disperare, depresie și probleme financiare, pentru că un FIV cu donate începe de la 5000 de euro. Nu, ovocitele congelate oferite acum de clinicile românești nu sunt o șansă bună. Tot în Cehia sau Grecia ajungeți, deci adăugați lejer înca 1000-1500 pe cazare, mese, transport, medicație și investigații de pregătire.
Nu pierdeți din vedere factorul masculin - o spermogramă mai puțin perfectă poate da probleme inclusiv la donate. NU, clinicile nu garantează blastociști în cazul donatelor decât dacă spermograma e bună. In restul cazurilor, e la noroc. Cehii stimulează usor donatoarele, deci primești cam 6-8 ovocite, cu noroc 9-10. Din care dacă rămâi cu 2-3 blastociști cu o spermogramă imperfectă e chiar bine. Evident, vorbim despre femei donatoare foarte tinere, la cerere poți primi donatoare cu fertilitate dovedită.

Încă 2 lucruri mai spun și nu vă mai plictisesc - un blastocist obținut dintr-un ovocit tânăr e cu totul altceva decât unul "provenit" dintr-un ovocit "bătrân" (regret, dar îmbătrânirea nu e o boală sau o rușine, ci un lucru firesc). Cunosc personal pe cineva care a obținut la 42 de ani șase blastociști și tot degeaba, nu mai pun la socoteală nenumăratele cazuri despre care am tot citit. Blastociști la greu, sarcină evolutivă sau copil născut - zero. Psihic, te poate termina toată încercarea asta - îmi vine în minte un caz de pe fertility firends care a făcut peste 30 de FIV-uri naturale după ce a reușit, incredibil, să aibă o fetița prin FIV cu un singur embrion de ziua 3 la 39 de ani. Momentan e out of job, intr-o depresie cumplită și punea pe forum întrebarea dacă credem că e dusă. Mie mi se rupe inima când aud așa ceva.
Stiu că suntem blocați în numere și că ne dă speranță că uite, suntem la 39- 42 și încă obținem embrioni care par ok. Poate data viitoare va fi jackpot. Nenumărate studii arată cam care e realitatea genetică cu acești embrioni aparent morfologic ok in cazul pacientelor de 42-43 de ani - 90% sau chiar toți sunt aneuploizi. Departe de mine gândul de a vă descuraja. Din contră, aș vrea să nu uitați un lucru - îmbătrânirea genetică și erorile ce apar în desjuncție (de unde "incompetenta" genetică a ovocitelor bătrâne) nu pot fi corectate în niciun fel. Ele sunt un dat al naturii și al speciei noastre, care oricum are cea mai mare rată a aneuploidiilor embrionare. Mai pune în ecuație și un spermatozoid imperfect si te abonezi la ceva ce poate fi mult mai rău decât beta negativ - o biochimică sau un avort.

Al doilea și ultimul lucru - nu uitați că un uter de 44-46 nu e același lucru cu un uter sub 40. Studiile arată o curbă descendentă inclusiv pe reușita cu donate la vârste în jur de 45, deci faptul că aveți undă verde în UE până la 50 nu e motiv să amânați.
Închei prin a va spune că știu ca nu te poti elibera de "obsesia" propriei moșteniri genetice decât dacă încerci, chiar cu șanse de aterizarea extratereștrilor, cu ovocite proprii. In momentul de față, vă spun sincer că aș fi preferat să mă opresc la primul FIV ratat și să mă adun rapid anul trecut. Stiu, rațional, că nu as fi putut. Am suferit absolut devastator după legătura genetică, și aș fi vrut să n-o fi făcut, pentru că am realizat, ultra-tardiv, că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor. Mai mult, copilul trebuie să aiba părinți în viață până cel puțin după 30 de ani. 45 +30 = 75.

Am scris tot romănoiul ăsta profitând de caliatea absolut decentă a discursului de pe acest forum, unde activează participante de o calitate umană și o decență extraordinare. Lorelei (draga mea Lorelei), Jurnalut, Georgiana, Yminodora, Acmi, Miha80, toate fetele de aici de fapt, la care mă gândesc mereu cu drag și cărora le țin pumnii sau mă bucur pentru reușitele lor, sunt un grup minunat. Nu se compară atmosfera de aici cu cea de pe grupul FB, unde am citit faze năucitoare chiar de la o admin (s-a corectat rapid după ce le-a numit pe donatoarele de ovocite "vânzătoare de ovocite", după ce am sărit ca pantera, dar, na, a zis-o pentru că a gândit-o. Mai face ordine Nicole, dar nici ea nu e paznic pe 10.000 de utilizatori. Fore the record, donatoarele în Cehia primeau, după ultimele info pe care le am, 500 de euro. Halal "vânzare".)

O să mai intru din când în când să vă obosesc, n-ați scăpat. Să reușiti fetelor, vă doresc din tot sufletul. Vă îmbrățisez.

Imi vine sa salvez mesajul asta undeva si sa il am mereu sa il citesc, regăsesc toate aspectele pe care le atingi in postarea asta, si cred ca ar trebui citit de cat mai multe persoane.
Intr-adevar, si eu sunt activa pe pagina de facebook însă fac parte din tabăra "timiziilor" nu comentez, dar citesc regulat ce se posteaza, nu se compara cu forum ul.
Iti doresc sa ti se împlinească visul de a deveni mama, cât mai curând. Te îmbrățișez

CrissPatri si eu impartasesc acelasi feedback referitor la mesajul lui Galadriel. Este o pozitionare excelenta, la obiect! Da, si pentru mine atinge aspecte pe care le analizez acum: mai pierd timp cu un FIV cu ovocitele mele sau "rup pisica in 2" si incep ovodonatia. Tocmai pentru ca stiu ca nu imi garanteaza nimeni ca voi avea reusita din prima chiar cu donate!

Multumesc fetelelor care ma incurajeaza, dar natura caracterului meu ma impinge sa fiu foarte realista. Speranta am, nu pot sa neg dar si speranta asta e limitata. Da, exista reusite la 40-41 ani dar prea putine comparativ cu cate nereusite stiu. Sunt propriul meu exemplu ( cu fiv inceput la 38) si din pacate mai am si altele. Iar pe Fertility Friends daca ia cineva forumul la citit cap coada ( eu l-am citit de la pagina 1), 90% din fetele de pe topicurile 40+ vorbesc de FIV ( +reusite acolo unde sunt) cu ovodonate. Deci atentie! Ovodonate! Sunt foarte putine povesti cu ovocite proprii si mai putine reusite cu take home baby.

Chiar discutam cu Andreea pe subiectul acesta si anume ca a reusit cu lucky number 11! la 36 ani! Deci o varsta considerata inca ok dpdv reproductiv. Ca Jurnalde fiv de fapt arata de 25 ani (tot se bate moneda pe pagina de fb ca aratam mai tinere decat suntem cand vine vorba de FIV la 40 ani), nu a avut nicio relevanta.
La mine deja din 20 embrioni, 17 au fost aneuploizi. Si eu sunt producatoare de oua ...ma intreb ce sanse are cineva care abia obtine 1 embrion.

Poate toata calatoria mea si a sotului a fost cu un scop si anume sa realizam si o citez tot pe Galadriel pentru ca spus foarte frumos " că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor."

Mult succes tuturor!

[acmi]

Fetelor, din seria "Nu m-a întrebat nimeni, dar eu totuși răpsund", mă bag si eu în seamă cu niște observații vis-as-vis de povestea cu vârsta avansată și ovocitele donate.
M-a "triggered" Lorelei cu citatul din ultimul meu mesaj pe grupul FB, în care mă refeream la victoria fantastică a dnei Udrea, însărcinată la 44 de ani tocmai când era fugară în Costa Rica, pe când de fapt la 43-44 de ani șansele de a reuși prin FIV cu ovocite proprii sau natural cu istoric de infertilitate sunt catastrofal de mici, spre imposibile. Nu-mi retrag comparația cu aterizarea extratereștrilor în balcon.
Între timp, a mai apărut o figură celebră în peisajul românesc și a declarat că a rămas gravidă natural la 50 de ani (da, da, ați citit bine, nu dați fuga la Visine). Prin urmare, discursul public de la noi cu privire la fertilitate este HALUCINANT. Iar educația pe subiect, inclusiv în rândul ginecologilor, este adesea ZERO. Altfel nu se explică de ce sunt femeile sfătuite să tot încerce natural, așa, câte 5 ani, între 35-40 de ani, poate poate. Poate poate daca făceau 1-2-3 FIV-uri cu ultimele lor ovocite bune nu trebuiau să audă la 39-41 că șansele lor sunt, generos, pe la 5%.

For the record, eu sunt un caz care a încercat 3 FIV-uri cu ovocite proprii între 39-40 de ani și l-a oprit singură pe al 4-lea, din lipsă de răspuns optim. Sunt pe forum diverse însemnări în care am povestit în detaliu ce și cum, nu de asta sunt acum aici. Da, în momentul de față, de motive personale ce nu au nicio treabă cu acceptarea realității, ci doar cu un moment biografic nefast, vorbesc de pe margine.
Sunt aici ca să vă rog sa nu va lăsați amăgite de mirajul reușitei automate cu ovocite donate. Adica să nu amânați nici această variantă, foarte greu de acceptat, deoarece cunosc deja personal cazuri în care și așa, cu material genetic feminin donat, reușita s-a lăsat așteptată, nu a venit deloc sau a fost nevoie de pasul următor, și mai dificil emoțional, al dublei donări sau al embrioadopției. Și a mai durat și asta încă vreo 2-3-4 ani, ani în care te afunzi în disperare, depresie și probleme financiare, pentru că un FIV cu donate începe de la 5000 de euro. Nu, ovocitele congelate oferite acum de clinicile românești nu sunt o șansă bună. Tot în Cehia sau Grecia ajungeți, deci adăugați lejer înca 1000-1500 pe cazare, mese, transport, medicație și investigații de pregătire.
Nu pierdeți din vedere factorul masculin - o spermogramă mai puțin perfectă poate da probleme inclusiv la donate. NU, clinicile nu garantează blastociști în cazul donatelor decât dacă spermograma e bună. In restul cazurilor, e la noroc. Cehii stimulează usor donatoarele, deci primești cam 6-8 ovocite, cu noroc 9-10. Din care dacă rămâi cu 2-3 blastociști cu o spermogramă imperfectă e chiar bine. Evident, vorbim despre femei donatoare foarte tinere, la cerere poți primi donatoare cu fertilitate dovedită.

Încă 2 lucruri mai spun și nu vă mai plictisesc - un blastocist obținut dintr-un ovocit tânăr e cu totul altceva decât unul "provenit" dintr-un ovocit "bătrân" (regret, dar îmbătrânirea nu e o boală sau o rușine, ci un lucru firesc). Cunosc personal pe cineva care a obținut la 42 de ani șase blastociști și tot degeaba, nu mai pun la socoteală nenumăratele cazuri despre care am tot citit. Blastociști la greu, sarcină evolutivă sau copil născut - zero. Psihic, te poate termina toată încercarea asta - îmi vine în minte un caz de pe fertility firends care a făcut peste 30 de FIV-uri naturale după ce a reușit, incredibil, să aibă o fetița prin FIV cu un singur embrion de ziua 3 la 39 de ani. Momentan e out of job, intr-o depresie cumplită și punea pe forum întrebarea dacă credem că e dusă. Mie mi se rupe inima când aud așa ceva.
Stiu că suntem blocați în numere și că ne dă speranță că uite, suntem la 39- 42 și încă obținem embrioni care par ok. Poate data viitoare va fi jackpot. Nenumărate studii arată cam care e realitatea genetică cu acești embrioni aparent morfologic ok in cazul pacientelor de 42-43 de ani - 90% sau chiar toți sunt aneuploizi. Departe de mine gândul de a vă descuraja. Din contră, aș vrea să nu uitați un lucru - îmbătrânirea genetică și erorile ce apar în desjuncție (de unde "incompetenta" genetică a ovocitelor bătrâne) nu pot fi corectate în niciun fel. Ele sunt un dat al naturii și al speciei noastre, care oricum are cea mai mare rată a aneuploidiilor embrionare. Mai pune în ecuație și un spermatozoid imperfect si te abonezi la ceva ce poate fi mult mai rău decât beta negativ - o biochimică sau un avort.

Al doilea și ultimul lucru - nu uitați că un uter de 44-46 nu e același lucru cu un uter sub 40. Studiile arată o curbă descendentă inclusiv pe reușita cu donate la vârste în jur de 45, deci faptul că aveți undă verde în UE până la 50 nu e motiv să amânați.
Închei prin a va spune că știu ca nu te poti elibera de "obsesia" propriei moșteniri genetice decât dacă încerci, chiar cu șanse de aterizarea extratereștrilor, cu ovocite proprii. In momentul de față, vă spun sincer că aș fi preferat să mă opresc la primul FIV ratat și să mă adun rapid anul trecut. Stiu, rațional, că nu as fi putut. Am suferit absolut devastator după legătura genetică, și aș fi vrut să n-o fi făcut, pentru că am realizat, ultra-tardiv, că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor. Mai mult, copilul trebuie să aiba părinți în viață până cel puțin după 30 de ani. 45 +30 = 75.

Am scris tot romănoiul ăsta profitând de caliatea absolut decentă a discursului de pe acest forum, unde activează participante de o calitate umană și o decență extraordinare. Lorelei (draga mea Lorelei), Jurnalut, Georgiana, Yminodora, Acmi, Miha80, toate fetele de aici de fapt, la care mă gândesc mereu cu drag și cărora le țin pumnii sau mă bucur pentru reușitele lor, sunt un grup minunat. Nu se compară atmosfera de aici cu cea de pe grupul FB, unde am citit faze năucitoare chiar de la o admin (s-a corectat rapid după ce le-a numit pe donatoarele de ovocite "vânzătoare de ovocite", după ce am sărit ca pantera, dar, na, a zis-o pentru că a gândit-o. Mai face ordine Nicole, dar nici ea nu e paznic pe 10.000 de utilizatori. Fore the record, donatoarele în Cehia primeau, după ultimele info pe care le am, 500 de euro. Halal "vânzare".)

O să mai intru din când în când să vă obosesc, n-ați scăpat. Să reușiti fetelor, vă doresc din tot sufletul. Vă îmbrățisez.

Imi vine sa salvez mesajul asta undeva si sa il am mereu sa il citesc, regăsesc toate aspectele pe care le atingi in postarea asta, si cred ca ar trebui citit de cat mai multe persoane.
Intr-adevar, si eu sunt activa pe pagina de facebook însă fac parte din tabăra "timiziilor" nu comentez, dar citesc regulat ce se posteaza, nu se compara cu forum ul.
Iti doresc sa ti se împlinească visul de a deveni mama, cât mai curând. Te îmbrățișez

CrissPatri si eu impartasesc acelasi feedback referitor la mesajul lui Galadriel. Este o pozitionare excelenta, la obiect! Da, si pentru mine atinge aspecte pe care le analizez acum: mai pierd timp cu un FIV cu ovocitele mele sau "rup pisica in 2" si incep ovodonatia. Tocmai pentru ca stiu ca nu imi garanteaza nimeni ca voi avea reusita din prima chiar cu donate!

Multumesc fetelelor care ma incurajeaza, dar natura caracterului meu ma impinge sa fiu foarte realista. Speranta am, nu pot sa neg dar si speranta asta e limitata. Da, exista reusite la 40-41 ani dar prea putine comparativ cu cate nereusite stiu. Sunt propriul meu exemplu ( cu fiv inceput la 38) si din pacate mai am si altele. Iar pe Fertility Friends daca ia cineva forumul la citit cap coada ( eu l-am citit de la pagina 1), 90% din fetele de pe topicurile 40+ vorbesc de FIV ( +reusite acolo unde sunt) cu ovodonate. Deci atentie! Ovodonate! Sunt foarte putine povesti cu ovocite proprii si mai putine reusite cu take home baby.

Chiar discutam cu Andreea pe subiectul acesta si anume ca a reusit cu lucky number 11! la 36 ani! Deci o varsta considerata inca ok dpdv reproductiv. Ca Jurnalde fiv de fapt arata de 25 ani (tot se bate moneda pe pagina de fb ca aratam mai tinere decat suntem cand vine vorba de FIV la 40 ani), nu a avut nicio relevanta.
La mine deja din 20 embrioni, 17 au fost aneuploizi. Si eu sunt producatoare de oua ...ma intreb ce sanse are cineva care abia obtine 1 embrion.

Poate toata calatoria mea si a sotului a fost cu un scop si anume sa realizam si o citez tot pe Galadriel pentru ca spus foarte frumos " că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor."

Mult succes tuturor!

Lorelei, atunci stii ca exemple sunt - nu am numarat sa vad daca sunt 90% din femeile peste 40 ani, pe thread-urile mentionate de mine sunt exemple si mai ales unde si cum au reusit. Alta e problema noastra - a romancelor, daca acel procent "mic" au reusit la varste inainantate se datoreaza si resurselor de care noi nu dispunem, si aici ma refer la posibilitatea accesarii pachetului de 3 fiv-uri la Serum unde sunt scheme super individualizate si unde e Penny, posibilitatea de a face fiv la clinicile din Spania unde au super aparatura, sau la a apela la dr Gorgy cu arsenalul lui imuno. Ceea ce noua - romancelor ne este cam prohibitiv.
Eu nu militez pt nimic, eu am fost mai axata pe rezultat, eu eram dispusa la 34 ani sa apelez la embrion donat la Reprofit (desi varsta era de partea mea si aveam in trecut si sarcina evolutiva), fiecare dintre noi isi stie reaalitatea. Nu stiu (din fericire) ce se discuta pe grupul de fb, am iesit de multi ani, dar stiu ca nici Galadriel nu a ajuns din prima la realitatea aceasta, pt noi toate e un proces.
Mie mi-a luat sa ajung la prima sarcina evolutiva 5 ani, 6 ani la primii copii vii sanatosi, si 7 ani prima sarcina spontana, dar .... eu am inceput procedurile la 29 ani, si m-am incapatanat, cand toti dr ma trimeteau acasa ca sunt tanara. Daca ii ascultam? si incepeam la 35 ani, de ex.? Poate nu as fi reusit niciodata. Si da Lorelei eu sunt una care niciodata nu am obtinut multi embrioni, basca daca ar fi sa imi fac AMH-ul acum ar fi subunitar cu siguranta, dar se pare ca in final, varsta m-a ajutat si am gasit "oul" sanatos.
Nu vreau s sperii pe nimeni, dar as mai adauga ceva ce nimeni nu a mentionat pana acum, ce fel de ovocit se implanteaza la 40+? Pe mine, recunosc m-a speriat asta, asta a fost primul meu gand - ce ovocit dupa 7 ani s-a fecundat si implantat? si am discutat deschis cu gineco meu, care mi-a spus ca la 36 ani (cat am) riscul de SD, de ex., nu este de neglijat, asa ca am facut toate testele disponibile pe piata in acest moment.
Povestea Galadriel de ce ne ia infertilitatea, da ia, la fiecare altceva, mie mi-a luat bucuria sarcinilor si urasc asta. Eu nu pot vorbi cu burta, nu fac planuri, nu cumpar nimic inainte de 33s, si e trist, dar asta e...
sa va vedeti visul cu ochii fetelor, cu mana pe inima zic ca merita...

[Lorelei]

Imi vine sa salvez mesajul asta undeva si sa il am mereu sa il citesc, regăsesc toate aspectele pe care le atingi in postarea asta, si cred ca ar trebui citit de cat mai multe persoane.
Intr-adevar, si eu sunt activa pe pagina de facebook însă fac parte din tabăra "timiziilor" nu comentez, dar citesc regulat ce se posteaza, nu se compara cu forum ul.
Iti doresc sa ti se împlinească visul de a deveni mama, cât mai curând. Te îmbrățișez

CrissPatri si eu impartasesc acelasi feedback referitor la mesajul lui Galadriel. Este o pozitionare excelenta, la obiect! Da, si pentru mine atinge aspecte pe care le analizez acum: mai pierd timp cu un FIV cu ovocitele mele sau "rup pisica in 2" si incep ovodonatia. Tocmai pentru ca stiu ca nu imi garanteaza nimeni ca voi avea reusita din prima chiar cu donate!

Multumesc fetelelor care ma incurajeaza, dar natura caracterului meu ma impinge sa fiu foarte realista. Speranta am, nu pot sa neg dar si speranta asta e limitata. Da, exista reusite la 40-41 ani dar prea putine comparativ cu cate nereusite stiu. Sunt propriul meu exemplu ( cu fiv inceput la 38) si din pacate mai am si altele. Iar pe Fertility Friends daca ia cineva forumul la citit cap coada ( eu l-am citit de la pagina 1), 90% din fetele de pe topicurile 40+ vorbesc de FIV ( +reusite acolo unde sunt) cu ovodonate. Deci atentie! Ovodonate! Sunt foarte putine povesti cu ovocite proprii si mai putine reusite cu take home baby.

Chiar discutam cu Andreea pe subiectul acesta si anume ca a reusit cu lucky number 11! la 36 ani! Deci o varsta considerata inca ok dpdv reproductiv. Ca Jurnalde fiv de fapt arata de 25 ani (tot se bate moneda pe pagina de fb ca aratam mai tinere decat suntem cand vine vorba de FIV la 40 ani), nu a avut nicio relevanta.
La mine deja din 20 embrioni, 17 au fost aneuploizi. Si eu sunt producatoare de oua ...ma intreb ce sanse are cineva care abia obtine 1 embrion.

Poate toata calatoria mea si a sotului a fost cu un scop si anume sa realizam si o citez tot pe Galadriel pentru ca spus foarte frumos " că maternitatea și legătura genetică sunt două componente ce nu au nicio legătură una cu cealaltă, în profunzimea lucrurilor."

Mult succes tuturor!

Lorelei, atunci stii ca exemple sunt - nu am numarat sa vad daca sunt 90% din femeile peste 40 ani, pe thread-urile mentionate de mine sunt exemple si mai ales unde si cum au reusit. Alta e problema noastra - a romancelor, daca acel procent "mic" au reusit la varste inainantate se datoreaza si resurselor de care noi nu dispunem, si aici ma refer la posibilitatea accesarii pachetului de 3 fiv-uri la Serum unde sunt scheme super individualizate si unde e Penny, posibilitatea de a face fiv la clinicile din Spania unde au super aparatura, sau la a apela la dr Gorgy cu arsenalul lui imuno. Ceea ce noua - romancelor ne este cam prohibitiv.
Eu nu militez pt nimic, eu am fost mai axata pe rezultat, eu eram dispusa la 34 ani sa apelez la embrion donat la Reprofit (desi varsta era de partea mea si aveam in trecut si sarcina evolutiva), fiecare dintre noi isi stie reaalitatea. Nu stiu (din fericire) ce se discuta pe grupul de fb, am iesit de multi ani, dar stiu ca nici Galadriel nu a ajuns din prima la realitatea aceasta, pt noi toate e un proces.
Mie mi-a luat sa ajung la prima sarcina evolutiva 5 ani, 6 ani la primii copii vii sanatosi, si 7 ani prima sarcina spontana, dar .... eu am inceput procedurile la 29 ani, si m-am incapatanat, cand toti dr ma trimeteau acasa ca sunt tanara. Daca ii ascultam? si incepeam la 35 ani, de ex.? Poate nu as fi reusit niciodata. Si da Lorelei eu sunt una care niciodata nu am obtinut multi embrioni, basca daca ar fi sa imi fac AMH-ul acum ar fi subunitar cu siguranta, dar se pare ca in final, varsta m-a ajutat si am gasit "oul" sanatos.
Nu vreau s sperii pe nimeni, dar as mai adauga ceva ce nimeni nu a mentionat pana acum, ce fel de ovocit se implanteaza la 40+? Pe mine, recunosc m-a speriat asta, asta a fost primul meu gand - ce ovocit dupa 7 ani s-a fecundat si implantat? si am discutat deschis cu gineco meu, care mi-a spus ca la 36 ani (cat am) riscul de SD, de ex., nu este de neglijat, asa ca am facut toate testele disponibile pe piata in acest moment.
Povestea Galadriel de ce ne ia infertilitatea, da ia, la fiecare altceva, mie mi-a luat bucuria sarcinilor si urasc asta. Eu nu pot vorbi cu burta, nu fac planuri, nu cumpar nimic inainte de 33s, si e trist, dar asta e...
sa va vedeti visul cu ochii fetelor, cu mana pe inima zic ca merita...

Acmi chiar nu intelegeam de ce ai zis ca nu ai stat sa numeri daca sunt 90% . Eu am raspuns strict la postarea lui Galadriel pt ca a facut referire la acest forum dar acum am vazut mai in urma ca ai raspuns si tu la o postare la care am raspuns si eu , in care faci referire la Fertility Friends. My bad..chiar nu era niciun apropo la tine. O spun cu cea mai mare sinceritate! Si chiar sunt un control freak al statisticilor, stiu ca pare greu de crezut dar visez si fac statistici- Jurnalut help me! - pe ea o tot innebunesc cu statisticile mele.

Da, bineinteles ca stiu ca sunt si reusite si in ciuda sanselor vehiculate m-am incapatanat sa incerc de 6 ori si sa mai sper ( multumesc lui Dzeu ca din fericire situatia financiara ma ajuta sa sustin multe proceduri). Pentru ca vreau, nu vreau mintea imi tot face inception si tot se gandeste la exceptii la 40+: ex. Lavander. Dar asta e cu dublu tais! Pana cand sa mai incerc si cand totul devine prea mult si prea tarziu chiar si pentru donate?

Da, as fi preferat doar un embrion bun decat 15 ochiometric frumosi dar repetenti la genetica . M-ar fi scutit de rollercoasterul emotional prin care am trecut si cursa inca nu s-a terminat.

Da, ai dreptate si confirm pentru toata lumea ca nici eu nu am ajuns la realitatea asta din prima . Da, e un proces lung care poate avea final fericit si fericirea pentru unele dintre noi vine rapid, la primul FIV si/sau chiar primul transfer. Slava Domnului ca e asa , ca nu trebuie sa se chinuie toata lumea, ma bucur mereu cand citesc despre reusite; e crunt sa te chinui cu n proceduri. Pentru unele reusita vine dupa multe, multe incercari. Pentru altele deloc: nici prin ovocite proprii si /sau ovodonate. That's fact!

In majoritatea cazurilor ( las deoparte marja de norocoase), niste decizii luate la timp pot face o imensa diferenta.

De fapt, asta vreau sa transmit femeilor de 40+ pentru ca aici se invarte discutia: la varsta! Femei care se intreaba daca sunt reusite la aceasta varsta si daca merita sa incerce cu materialul genetic propriu. Categoric merita dar in cunostinta de cauza a sanselor. In cunostinta de cauza financiara. In cunostinta de cauza emotionala si psihologica. FIV-ul vine la pachet cu toate aceasta; nu poti fenta. Totul trebuie sa fie asumat.

Stiu femei care pentru UN FIV fac un efort financiar imens si cu banii greu pbtinuti joaca la ruleta FIV-urilor o singura data; aia e sansa lor: UNICA. Si atunci te intrebi daca la 40+ merita un FIV cu ovocitele tale si cu sanse de 5-10% sau un FIV cu ovodonate cu sanse de 50%. Unde pui pariul? Alegi un lucky number sau culoarea :rosu sau negru? Aici decizia nu ti-o poate impune nimeni dar macar cand intri in joc , intri informat. Ai decis avand toate piesele pe masa.

Te imbratisez si sarcina cat mai usoara in continuare!

[lori_2012]

Fetelor, cu speranta ca nu o sa deranjeze mesajul meu, o sa scriu si eu cateva cuvinte. Asa cum am mai scris acum ceva timp aici, eu am reusit sa am un baietel perfect sanatos, prin fiv, la 42 de ani. Stiu ca am fost foarte norocoasa, dar am trecut si eu prin multe incercari si multe momente de disperare, ca fiecare dintre voi si nu as fi reusit daca nu perseveram, cu tot scepticismul medicului, bazat pe statistica.....La momentul acela cautam si eu exemple de reusite intr-o situatie similara si nu erau prea multe. Este motivul pentru care scriu, pentru a arata ca se poate sa reusesti cu ovocite proprii si la varsta aceasta. Eu multumesc in fiecare zi pentru minunea din viata mea si va doresc tuturor sa vi se implineasca visul, indiferent ce cale veti alege.