Am invins infertilitatea!

[ioana_p76]

Infertilitatea este o boala, insa de cele mai multe ori una vindecabila.

In acest topic va propun sa povestim cum am reusit SA INVINGEM INFERTILITATEA!

Asteptam povestile voastre pentru a da sperante tuturor ca SE POATE!!

INFERTILITATEA POATE FI INVINSA!!!!

[Mademoiselle PasDeChance]

Pai da, e nevoie de povesti de succes! Bineinteles ca infertilitatea poate fi invinsa, voi sunteti dovada - iar noi venim din urma!


Deci: sa va vedem bebelusii si/sau burticile!

Pe acest forum puteti posta direct foto cu tag-urile din meniu - deci pana una, *deschid* eu cu o foto cu unul din multele "panouri de onoare" pe care le admir cand merg la clinica:

[Elenada]

Intr-adevar infertilitatea poate fi invinsa.
Pentru ca sunt o mamica fericita de gemenasi, o sa va spun povestea noastra de succes.

In anul 2005 eu si sotul meu ne-am casatorit. Ne doream foarte mult un copilas asa ca ne-am apucat de treaba. Dupa cateva luni de incercari, cand am vazut ca nu reusesc sa raman insarcinata am inceput investigatiile. La mine analizele au iesit ok, dar din pacate nu si analizele sotului. A fost diagnosticat cu astenoteratospermie severa. Mobilitatea era zero. Ni s-a spus ca singura sansa de a avea un copil este sa facem fiv sau inseminare cu donator. Nu ne venea a crede ca nu putem avea copii pe cale naturala. Eram amandoi tineri, cine ar fi crezut ca ne vom lovi de infertilitate. Pana sa ne hotaram sa facem fiv am facut tot felul de investigatii, am tot incercat diverse tratamente doar doar vor reusi fara fiv. Din pacate totul a fost in zadar asa ca martie 2008 am facut primul fiv. Nu a fost fivul cel norocos. Eu am facut hiperstimulare iar din 8 embrioni in ziua a treia mai aveam doi, unul de 8 celule si unul de 4 celule. I-am transferat pe amandoi si am sperat cu toata fiinta mea ca voi reusi. Am indurat durerile crunte cauzate de hiperstimulare fara sa ma plang. As fi indurat oricat numai sa raman insarcinata. Din pacare nu a fost sa fie. A fost o lovitura puternica si nu credeam ca voi mai gasi puterea sa mai merg mai departe, mai ales ca financiar nu ne mai permiteam. Atunci cand crezi ca nu mai poti, Dumnezeu te ajuta sa gasesti puterea sa te ridici de jos si sa lupti pentru ceea ce iti doresti cel mai mult. Asa s-a intamplat si cu noi iar in noiembrie 2008 am facut cel de-al doilea fiv in Austria. Familia ne-a ajutat cu banii si am reusit sa facem fiv. Din fericire pentru noi a fost fivul norocos. Era un vis devenit realitate. Imi doream enorm sa am gemeni, fetita si baietel, si asa s-a si intaplat.
Pe 18 iulie 2009 s-au nascut minunile noastre Ana Maria si Matei Stefan. Sunt doi copii minunati, asa cum mi i-am dorit. Acum realizez mai mult ca niciodata ca a meritat tot chinul. Merita orice sacrificiu pt a avea copilul tau, pt a simti cum creste in tine, cum loveste in burtica ca apoi sa il tii in brate si sa vezi cum iti zambeste. Chiar acum cand scriu, Matei doarme pe pieptul meu si rade in somn.
Luptati cu infertilitatea oricat de greu va este, pentru ca merita!

[ioana_p76]

Raluca foarte frumoasa poza pe care ai pus-o cu zeci de bebei si foarte inspirata pentru acest subiect!
Vom veni toate sa punem poze aici cu bebeii nostri, mai devrem sau mai tarziu.

Elenada, te rog cand ai timp sa postezi tu povestea ta, e impresionanta si merita sa fie prima poveste pe acest topic.
Venim apoi si noi din urma cu povestile reusitelor noastre.

[ioana_p76]

Elena am scris in acelasi timp. Asteptam cu nerabdare povestea ta, desi o stiam, imi e drag sa o recitesc.
Povestea ta m-a impresionat, ati trecut prin atatea si acum sunteti fericiti parinti de gemenasi, va doresc numai bine si sa fiti fericiti mereu alaturi de copilasii vostri!

[Elenada]

Am pus poze cu piticii la semnatura

[madalina]

Clar infertilitatea poate fi invinsa!

Ne chinuiam de multi ani sa avem un bebe, diagnosticul pus a cazut ca un traznet asupra mea: trompe obturate la ambele capete, alta sansa de a avea un copil decat FIV nu exista! In acel moment nici nu stiam in ce consta procedura, cat costa si ce implica, dar incet am aflat tot ce vroiam si ne-am aruncat in "joc" plini de sperante, care la primul FIV nereusit s-au naruit. Mai aveam embrioni congelati, la cateva luni dupa nereusita am zis sa incerc si cu ei, chiar nu cedeam ca voi reusi mai ales cand la ET am intrebat medicul embriolog ce sanse am si mi-a spus ca in jur de 5%, in conditiile in care la un FIV normal as fi avut 30% si nu am reusit cu embrioni de calitate A. Dupa cele 12 zile de asteptare in care nu mi-am facut nici un fel de griji, nu m-am menajat in nici un fel, am avut un rezultat surprinzator: Bhcg 178,5!! Wowwww nu stiam cum sa reactionez plangeam si nu stiam de ce, in sfarsit eram insarcinata! Dupa 38de saptamani minunate a aparut pe lume mica noastra minune: Sofia. Sper din tot sufletul sa mai pot invinge inca o data infertilitatea pt a-i darui micutei mele un fratior sau o surioara sau de ce nu doi/doua odata! :P

[ioana_p76]

Madalina impresionanta povestea ta! Iti doresc sa reusesti sa mai invingi inca o data infertilitatea si sa-i faci un fratior/surioara micutei Sofia! Te-ai hotarat deja pentru un nou fiv?

[Mika]

Pentru toate mamicile de pe acest forum: sa va traiasca ingerasii!ne puteti spune la ce clinica si cu ce doctor ati facut FIV?
Mihaela

[Elenada]

Mika eu am facut fiv in Austria Viena la Clinica Wunschbaby cu Dr. Ana Fischelmaier. Sunt profesionisti si nu exista comparatie cu ce este in tara.

[madalina]

Eu am facut in Ro la Giulesti cu prof Marinescu+embriolog Dascalescu, nu am ce le reprosa profu intodeauna imi raspundea la intebari chiar dc era coada la usa lui, trebuia sa mearga la o nastere si eu eam cu o coala A4 plina de intrebari.

[miki70]

Mi-au dat lacrimile, f impresionante povestile voastre . Sper sa se scrie cat mai multe povesti aici si bineinteles sa o scriu si eu pe a mea cat mai curand. Doamne ajuta!

[lalitica2000]

buna fetelor,

chiar daca eu nu am problemele voastre si nu a fost cazul sa apelez la FIV sau Inseminare vreau sa va spun ca va inteleg foarte bine si va doresc la toate sa reusiti sa va tineti puiutii in brate. Infertilitatea se poate invinge, trebuie doar multa vointa si rabdare. M-am luptat si eu cu infertilitatea aproape 3 ani dar pana la urma i-am dat de cap si dupa ceva naturiste date sotului (aici trebuie sa-i multumesc lui miki ca m-am inspirat din sfaturile pe care le dadea ea la azoo) si dupa o laparoscopie in care mi s-a descoperit endometrioza pe care am tratat-o cu injectiile de diphereline am reusit sa raman insarcinata si tocmai am ajuns la jumatatea sarcinii.

[Mademoiselle PasDeChance]

Lalitica, sarcina usoara in continuare si bebelus sanatos!

[ioana_p76]

Sunt o graviduta in 15 saptamani si imi scriu si eu povestea aici.
Am trecut prin multe si fizic, dar mai ales pshic, au fost momente cand credeam ca nu voi reusi niciodata si uite ca acum imi scriu povestea reusitei aici. Sper sa va aduca si voua, cele care inca nu sunteti gravidute, speranta ca se poate, ca intr-o buna zi veti reusi si voi si veti fi

Dupa nunta noastra din anul 2002 am inceput sa ne dorim un bebe, eram destul de tineri, in jur de 25 de ani. Nici nu am banuit ca am putea avea probleme, credeam ca va fi simplu sa concepem un bebe. A trecut un an, am inceput sa ne punem problema de ce nu se intampla. Am inceput eu cu controalele, am facut un echo de unde am aflat ca am uter retrovers si din pacate am dat peste un medic care mi-a dat impresia ca este o cauza destul de grava, insa nu mi-a zis ca ar fi imposibil, ci ca pot ramane gravi, insa mai greu. Nici urma sa-mi pomeneasca de altceva, de monitorizarea ovulatiei, inseminare etc..Din cauza unor doctori slab informati si ne-interesati de evolutia medicinei consider ca am avut mult de pierdut...In fine, mai trec vreo doi ani, timp in care nu ne-am mai preocupat de investigatii, avand oarece probleme cu serviciul si considerand oricum ca trebuie sa perseveram, cauza pe care o stiam fiind doar uterul meu retrovers.
Abia in 2005 am descoperit cauza majora a infertilitatii noastre - o spermograma foarte slaba calitativ.. cu un nr de 19 mil/ ml si mobilitate 5%, forme normale 10%. Cu aceasta spermograma am fost la un medic urolog renumit cica in Constanta care ne-a zis atat : fiv sau adoptie..Nici urma de control cum ar fi trebuit, el era doar la stadiul de verificare a prostatei..Ce sa mai zic ce stare de spirit ne-a indus..mai ales sotul meu era distrus..
Apoi am inceput sa caut singura informatii, vazand ca doctorii de pe aici nu ne prea ajuta si asa am aflat ca mai sunt totusi variante, puteam incerca inseminare artificiala, un tratament naturist si am inceput sa ne gandim si la fiv, la cum sa strangem bani - costul ni se parea imens..
Am facut 5 inseminari artificiale, fara rezultat, apoi am primit indicatie de fiv. Tot cautand informatii am ajuns la concluzia ca decat in Romania, mai bine incercam in Ungaria, unde e mai mult profesionalism, dedicatie si costuri mai mici decat la multe clinici din Ro.
Cu cate sperante plecam la drum si cum ni s-au naruit toate..fiv-urile au fost nereusite..am trecut printr-o depresie foarte grea, cu greu am reusit sa imi revin, tot cu speranta ca vom mai reusi sa mai facem un fiv.
Tarziu am mai descoperit o posibila cauza a spermogramei proaste: varicocelul. De fapt, acest lucru ar fi trebuit sa-l descoperim mult mai devreme, dar .. asta inseamna sa mergi la un medic slab pregatit. Si lipsa noastra de informatii de atunci. In fine, mai bine mai tarziu decat niciodata..Sotul s-a operat urgent de varicocel si la doua luni cand a refacut spermograma rezultatul era mult mai bun: nr era de 62 mil/ml, insa mobilitatea si formele normale tot in jur de 10%. Am continuat si cu naturiste -maca, napraznic, l-carnitina - o perioada apoi ne-am oprit, parca tot incetasem sa mai traim si pentru noi, nu mai vedeam decat tratamente, proceduri etc...am zis sa incercam o vreme sa nu ne mai gandim la asta, si-asa nu mai aveam bani de un nou fiv si pana i-am fi strans, macar sa ne mai simtim si noi bine, sa ne regasim relatia de cuplu (care din cauza atator esecuri incepuse sa aiba de suferit ) Din fericire ne-am revenit si am inceput sa fim cam ca la inceputul casniciei noastre, sa ne traim viata pur s simplu. Eu insa, recunosc ca mereu am sperat in sinea mea, (dupa operatia de varicocel) ca voi ramane natural. Speram la fiecare ciclu, ma intristam cand venea, dar mergeam inainte cu gandul ca acum facem pauza si la anul poate incercam un nou fiv. Insa sotului meu nu ii mai spuneam de sperantele mele, cu gandul sa nu-l stresez inutil.
Si intr-o buna zi, cu mult inainte de data cm, am niste pete si niste dureri de burtica de ziceam ca acum-acum vine ciclul. Apoi s-au oprit brusc, cum au aparut. Atunci sperantele mele s-au inmultit, am zis ca poate de data asta chiar am ramas gravi, stiam de petele de implantare si ce mi se intamplase prea parea a fi implantare. A doua zi iar mai am niste pete, insa de cantitate mai mica. Era devreme pt un test de sarcina.
Ce sa va mai zic ce greu a trecut week-end-ul (ca atunci au fost petele) pana luni cand mi-am luat un test. Era devreme, dar am zis ca nu mai suport sa astept. Am mers la servici si neavand rabdare pana acasa l-am facut in toaleta de acolo. Si dupa ce apare linia de control..la putin timp incepe sa se intrevada inca o linie..palida..roz..am zis ca nu vad bine, dar era acolo, aparuse a doua liniuta!!! Nu va zic cum am plecat de acolo cu testul ascuns in buzunar si urgent am plecat sa-mi fac analiza de sange. Eram in transa, aveam atatea emotii cum nu va pot descrie.
Il sun pe sot si il chem pana la mine (ii spusesem de banuielile mele cu petele, dar el nu era optimist, a zis chiar ca-mi fac iluzii) Nici nu mai stiu cum a fost, de atata emotie, i-am aratat testul si i-am zis ca da, sunt insarcinata si in momentul acela am fost cei mai fericiti!!!!
Am luat si rezultatul la test si era tot pozitiv si cu o valoare destul de marisoara. Ce mai , eram in al noualea cer. Nu ne venea sa credem ca ni s-a intamplat in sfarsit minunea, duoa atata chin sa rama insarcinata natural!!
Acum, la 15 saptamani, inca am momente cand ma gandesc si parca mi se pare ireal, atati ani am sperat sa fiu graviduta si acum sunt! Un vis care parea atat de departe e acum realitate. Niciodata n-am indraznit sa sper mai departe de un fiv reusit, iar acum ma gandesc ca voi fi mamica, e un sentiment minunat.

Va doresc din suflet tuturor sa simti aceasta bucurie imensa si apoi fericirea de a fi mamici, sa ne ajute Dumnezeu pe toate!

[Mademoiselle PasDeChance]

Ioana, felicitari inca o data! Cand ai urmatoarea eco?

[ioana_p76]

Raluca multumesc mult!
La echo mai mergem tocmai peste 3 saptamani si atunci cred ca o sa aflam si daca bebe este fetita sau baietel.

[jesica]

Felicitari Ioana!
Iti doresc multa sanatate si iti multumesc pentru urari.
Mergem inainte cu convingerea ca vom reusi.
Tuturor va doresc sa reusiti si ce este mai important - GANDITI POZITIV

[Loredana]

Ioana, ai reusit sa ma faci sa mi se umezeasca ochii. Ai redat atat de real povestea ta incat, cand am citit faza in care i-ai confirmat sotului sarcina, deja parca traiam in locul tau. Abia astept sa ma copleseasca si pe mine acea fericire de a-mi imbratisa sotul si a-i spune ca am reusit.
Felicitari tuturor cuplurilor care au reusit sa invinga infertilitatea si succes noua care ne luptam cu ea.

[ioana_p76]

Jesica multumesc mult pentru urari!
Loredana asa povesti de succes citeam si eu si ma emotionau pana la lacrimi si mi se parea ceva irealizabil pentru mine. Insa cu ajutorul lui Dumnezu ni s-a intamplat minunea cand cu greu mai speram.
Va doresc din suflet tuturor sa aveti parte cat de curand de o asa minune in viata voastra! Dumnezu sa va ajute tuturor sa aveti copilasul vostru.